Muzeul UNARTE

Muzeul a fost înfiinţat cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la deschiderea primei Şcoli de Belle Arte din Bucureşti (1864), prestigios lăcaş de învăţământ şi important centru de cultură, educaţie, promovare.
Sub titulatura de „Muzeu Didactic şi Ştiinţific”, muzeul a început să funcţioneze în mai 1972, în baza deciziei nr. 51807 din 5 mai 1972, prin aprobarea emisă de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. În prezent, denumirea este de „Muzeul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti” şi funcţionează sub directa coordonare şi îndrumare a rectorului, prof. univ. dr.Cătălin Bălescu. Din 2005, ca urmare a proiectului propus de muzeograful Nadia Ioan Ficiu, patrimoniul a fost reorganizat pe colecţii după criterii moderne, competitive, reintegrând în circuitul cultural un important patrimoniu de artă.
Funcţionând pe baza unor criterii metodologice avansate ale istoriografiei şi cercetării de artă, organizat cronologic şi evolutiv, muzeul universitar de artă devine şi un spaţiu de prezentare al potenţialului artistic, al valorilor plastice existente, respectiv lucrările profesorilor, care, de-a lungul timpului, au fost maeştrii, îndrumătorii, mentorii unor generaţii întregi de artişti.
În faza actuală, muzeul conserva colecţiile sale în patru depozite organizate pe secţiuni – pictura, sculptură, grafică, ceramică, sticlă, metal, etc. Acest criteriu de grupare permite în primul rând reglarea climatizării într-un spaţiu relativ restrâns, păstrarea unui microclimat adecvat fiecărui grup de lucrări în parte şi, deasemenea, permite o aranjare tipodimensionala corectă.
Pentru o serie importantă de lucrări din patrimoniu s-a apelat la soluţia prezentării şi vizionarii lor prin expunere în incinta spaţiilor universităţii (clădirile din str. General Budişteanu nr.19; str. General Budişteanu nr.10; Calea Grivitei nr.22; Calea Grivitei nr.28.): rectorat, birouri, cancelarii de catedre, săli pentru cursuri de master, ateliere, holuri, foaiere. Piesele care au permis expunerea exterioară se afla în grădinile imobilelor.
Lucrările de pictură, grafică, sculptură, ceramică, sticlă, metal se prezintă într-o stare de conservare bună şi relativ bună. Situaţia lor este amănunţit consemnată în fişele analitice de evidentă şi în fişele de conservare. Departamentul Muzeu colaborează cu secţia restaurare a universităţii în cazul lucrărilor care pun probleme de sănătate.
Patrimoniul Muzeului universitar de artă are în prezent un număr de peste 3000 de lucrări înregistrate, inclusiv donaţii importante oferite de profesori.

Colecţiile muzeului:

COLECŢIA KALINDERU ŞI VECHIUL FOND AL ŞCOLII DE BELLE ARTE (Raffaello Romanelli, Antonio Frilli, Emilio Santarelli, Ferdinando Vichi; Alfred Boucher, Clodion; Carol Storck, Karl Storck, Ion Georgescu, Constantin Bălăcescu; Louis Pierre Henriquel Dupon; Marino Fortuny; George Demetrescu Mirea, Alexandru Romano, Alexandru Bănulescu, etc.)
COLECŢIA DONAŢII (Ioanid, Radu Dimiu – Menelas Simonide, Mihai Dimiu – Dimitrie Serafim, Simion Iuca, Dimitrie Cosmescu, Elga Mayer, Anca Ghiuritan – Titu Dan Elian, Vlad Aurel, Octav Gheorghe Băncilă, Elena Mac Constantinescu, Donaţia Râdă Horia Teodoru, Donaţia Vladimir Zamfirescu, Dorina Schobel, Cătălin Bălescu, etc.).
COLECŢIA I.P.1975 (Dumitru Ghiată, Oscar Han, Mariano Fortuny, Marcel Chirnoagă, Brăduţ Covaliu, Simona Vasiliu Chintilă, Corina Beiu Angheluţă, Gheorghe Ivancenco, Puia Masichievici, Vasile Dobrian, Mariana Petrascu).
COLECŢIA PROFESORI (Vasile Grigore, Marius Cilievici, Florin Mitroi, Ion Bitzan, Marin Gherasim, Vasile Kazar, Ion Salisteanu, Ion Stendl, Gheorghe Ivancenco, Traian Bradean, Geta Caragiu, Paul Vasilescu, Gheorghe Ghitescu, Alexi Florian, Gheorghe Şaru, Zamfir Dumitrescu, Constantin Blendea, Costel Badea, Vladimir Predescu, Mihai Alexandru, Alexandru Cumpăta, Vasile Celmare, Nicolae Groza, etc.)
COLECŢIA STUDENŢI (Vladimir Zamfirescu, Sorin Dumitrescu, Harry Mavrodin, Mihai Cizmaru, Zamfir Dumitrescu, Nicolae Groza, Mircea Ciobanu, Geta Brătescu, Neculai Hilohi, Nicolae Alexi, Harry Guttman, Gheorghe Adoc, Maria Mâlita, Klara Kelemen, Mihai Sarbulescu, Petru Lucaci, Ciprian Paleologu, Dorin Coltofeanu, Daniela Codiţa, Oscar Naters Burger, Davis Richard, Camelia Rusu Sadovei, Virgil Mancas, Dimitrie Gavrilean, Aurel Bulacu, Dan Erceanu, Tudor Jebeleanu, Dana Schobel, Alexandru Cumpăta, Dan Stanciu, Mircea Tohatan, Anca Simona Boieriu, Mora Leon, Eugen Alexandru Gustea, etc.)
COLECŢIA CERAMICĂ (Petre Dancila, Virginia Cădar, Ovidiu Ionescu, Ion Grancea, Cristian Ostrovski, Ladislau Şuteu, Gheorghe Rizoiu, etc.)
COLECŢIA STICLĂ (Mendumen Kemaloglu, Cristina Iliescu, Lucian Butucariu, Cătălin Hrimiuc, Anca Seftov, Cristina Dutulescu,etc.)
COLECŢIA METAL (Roland Negoita, Virgil Mihaescu, Valter Paraschivescu, Coada Ştefănescu, Mihai Falcoianu, Augustin Lucici, etc.)
COLECŢIA ARTA CONTEMPORANĂ (Sorin Ilfoveanu, Mircea Spataru, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Mihai Mănescu, Vasile Gorduz, Stela Lie, Aurel Vlad, Cătălin Bălescu, Ion Grigore, Marilena Preda Sanc, Petru Lucaci, Cezar Atodiresei, George Moscal, Marcel Bunea, Florin Ciubotaru, Horea Pastina, Anca Simona Boeriu, Elena Dumitrescu, Ciprian Paleologu, Mihai Ionuţ Rusen, Darie Dup, Adrian Ilfoveanu, Adrian Pirvu, Florin Stoiciu, Nicolae Paduraru, Alexandru Rădvan, Vasile Gorduz, Nadia Ioan, Peter Jacobi, etc.)

Obiective de promovare a colecţiilor

Muzeul a devenit un spaţiu de relaţionare între profesori şi studenţi. Cursuri de istoria artei, de conservare, de restaurare, cursuri de prezentare a vechilor şi noilor tehnici, proiecte de master sau doctorat sunt elaborate în legătură cu patrimoniul muzeului.
Prin organizarea la galeria universităţii a unor expoziţii temporare care foloseasc lucrări din patrimoniul muzeului sau a unor expoziţii itinerante, găzduite de alte universităţi, muzee, galerii din ţară şi străinătate, activitatea artistică a profesorilor este bine cunoscută, reuşindu-se în acest fel reconfirmarea prestigiului Universităţii Naţionale de Arte.
Piesele de patrimoniu ale muzeului sunt surse de studiu şi de inspiraţie pentru tinerii studenţi, realizându-se proiecte cumune cu secţiile de specialitate sau organizându-se expoziţii de artă contemporană care foloseasc lucrări din colecţiile noastre. Studenţii care intră în posesia premiilor universităţii participa prin donaţii alături de profesorii lor, la întregirea patrimoniului de artă al acestui muzeu.
Muzeul face cunoscute colecţiile şi completează informaţiile despre propriile lucrări, identificând şi moduri noi de organizare prin relaţiile de colaborare pe care le are cu alte instituţii din ţară şi străinătate (Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Universităţii de Arte Vizuale şi Design din Cluj, Ecole Naţionale des Beaux Arts-Paris, Muzeul de artă al Universităţii de Arte din Viena, etc.).
Lucrările de artă din patrimoniu muzeului sunt simboluri şi rezultate ale comunicării interumane – artişti, profesori, studenţi. Astfel necesitatea de a păstra şi menţine valorile simbolice şi expresive ale operelor de artă devine raţiune de a fi a muzeului nostru. Disciplina conservării este importantă pentru a obţine în timp date despre evoluţia teoretică şi practică a universităţii de artă. Pierderea oportunităţii de a ne cunoaşte trecutul universitar înseamnă şi pierderea unei părţi a identităţii noastre artistice. „Documentele”, în cazul muzeului nostru lucrările de artă, sunt esenţiale pentru studiul evoluţiei ideilor, tehnicilor şi a creativităţii în general.