Catedra de sculptură se număra printre primele structuri ale Şcolii de Belle Arte înfiinţată la Bucureşti, primul profesor, Karl Stork, fiind numit în funcţie în data de 2 ianuarie 1865; el a fost secondat de Ioan Georgescu şi de Vladimir Hégel. Ulterior, numeroşi sculptori români de marcă au făcut parte din corpul profesoral al departamentului, şi-i amintim aici pe Dimitrie Paciurea, Oscar Han sau Ion Lucian Murnu; Constantin Brâncuşi s-a format şi el în cadrul acestei secţii, între anii 1898 şi 1902.

Activitatea didactică desfăşurată în cadrul departamentului vizează formarea noilor generaţii de artişti, racordaţi la cele mai noi realităţi artistice ale prezentului, capabili să se manifeste liber în contextul actual, dar cunoscând în egală măsură datele unei tradiţii artistice mai mult decât centenară; atitudinea care a ghidat întotdeauna educaţia artistică bucureşteană a fost îmbinarea echilibrată între tradiţie şi deschiderea către experiment şi înnoire. În cadrul departamentului, viitorul sculptor îşi formează personalitatea creatoare, sub îndrumarea sistematică a corpului profesoral, alcătuit din artişti experimentaţi, profesionişti ai domeniului; astfel, el îşi însuşeşte o metodă de studiu individual în domeniul desenului, modelajului şi compoziţiei, ceea ce favorizează dezvoltarea abilităţilor de cercetare experimentală; odată cu formarea unei expresii vizuale tridimensionale, va fi perfect capabil să caute, să asimileze şi să sintetizeze resursele informaţionale, să se exprime plastic, prin specularea creativă a materialelor tradiţionale sau nonconvenţionale, să relaţioneze volumele cu spaţiul ambiental, să experimenteze mijloace variate de expresie. Corpul profesoral actual al departamentului este selectat dintre cei mai valoroşi absolvenţi, succedând unor artişti de renume care s-au remarcat şi ca desăvârşiţi pedagogi.

Sediul departamentului oferă ateliere individuale grupelor structurate pe ani de studii şi ateliere dedicate, dotate cu instrumentarul şi mobilierul de lucru necesar; magaziile de materiale consumabile ale secţiei pun în permanenţă la dispoziţia studenţilor necesităţile de materiale pentru studiu ori transpuneri. Atelierele dedicate transpunerilor în ghips, piatră, lemn şi metal sunt de asemenea dotate la standarde moderne, cu o gamă aproape completă a instrumentarului/uneltelor specifice; dotarea cu sursă electrică trifazica a atelierelor de transpunere în piatră şi metal permite folosirea unor unelte şi maşini cu performanţe şi eficiență de tip industrial, fapt ce susţine, parţial, calitatea artistică şi expresivă a transpunerilor.

Bogdan Rață prelegere/dialog

Departamentul de Sculptură al Universității Naționale de Arte București va invită la o întâlnire cu Bogdan Rața, care va susține o prelegere/dialog despre practica sa artistică și sculptura figurativă contemporană.

Concurs adresat tuturor studenților UNArte

Lucrarea trebuie să fie un omagiu adus lui Rembrandt, la 350 de ani de la moartea sa. Studenții sunt invitați să trimită până la data de 31 MAI pe adresa BKR-PCZ@MINBUZA.NL imagini cu lucrările lor.

Studii de licență

Anul 1

Studiul Desenului

În anul I, studiul desenului urmăreşte prezentarea şi însuşirea principiilor de bază ale disciplinei, familiarizarea cu regulile şi metodele de lucru, corectarea deficientelor de observaţie şi execuţie precum şi evoluţia studenţilor către un anumit nivel de profesionalism în abordarea şi realizarea temelor de atelier. Aceste teme au în vedere exerciţiul observaţiei atente a paginaţiei, proporţionării şi mişcării volumelor transpuse bidimensional; în cadrul desenelor sunt exersate diverse tipuri de linii urmărindu-se calitatea acestora în funcţie de volumul studiat. Teme propuse: studiu de portret, studiu după corpul uman în diverse posturi, de la simplitatea frontală sau dorsala la contrapost, studiu după materiale didactice (copii după gipsuri antice) care au o compoziţie simplă, clară uşor de urmărit.

Studiul formei – modelaj

Pentru anul I, această disciplină urmăreşte cu precădere familiarizarea studenţilor cu principiile de bază ale reprezentării tridimensionale; însuşirea metodelor de lucru necesare construcţiei unui volum prin modelaj în lut, prezentarea instrumentarului specific – unelte, armaturi, întreţinerea lutului, etc. Un rol essential îl are însuşirea individuală a conceperii şi execuţiei structurilor pe care se construiesc diversele tipuri de modelaj – armăturile necesare oricărui tip de modelaj – relief, personaj ronde-bosse, portret, etc. Lucrările de atelier au în vedere exerciţiul construcţiei pornind de la structurarea şi proporţionarea corectă a volumului general şi până la observaţia atentă a detaliilor ansamblului. Teme propuse: studiu de portret mărime naturală, studiu ronde-bosse după corpul uman în diverse posturi, cu dimensiune redusă – de la 40 de cm. la ½ din mărimea reală; studiu după materiale didactice (replici după gipsuri antice).

Compoziţie

Familiarizarea permanentă a studenţilor cu bazele compoziţiei – prezentarea sistematică a noţiunilor elementare ale disciplinei, mai ales pe parcursul primului an de studiu: definirea volumului sculptural, ritmul formelor, alternanta între plin şi gol, concav şi convex; noţiuni aplicative – elaborarea şi evoluţia structurilor compoziţionale, elemente de tehnici şi tehnologii de transpunere sculpturală – materiale de transpunere tradiţionale şi neconvenţionale, tipologii de armaturi, materiale şi obiecte ready-made, asamblaj; compoziţie figurativă şi non-figurativa, îmbinarea creativă şi compoziţionala a elementelor anatomice-figurative cu formele geometrice. Teme propuse: schiţe de observaţie după subiecte vegetale, organice, minerale etc.; documentare în muzeele bucureştene – şi nu numai, teme cu subiecte mitologice ori la alegerea studenţilor.

Tehnologia ipsosului

Odată cu primele cursuri de modelaj şi compoziţie studenţii deprind noţiunile tehnice ale armaturii pentru portret şi figura întreaga, ale armaturilor pentru compoziţia ronde bosse şi relief, instrumentele folosite la modelaj, despre sela, sele rotative, etc. Tehnologia ipsosului este primul pas spre transpunerea lucrărilor; trebuie însuşita corect de către studenţi pentru că oferă pe lângă transpunerea imediată şi posibilitatea experimentării cu alte metode derivate din tehnologia ipsosului: stuc, ciment, turnarea în diverse materiale plastice/răşini, pământ presat şi apoi ars, etc.

Crochiuri – disciplină opţională

Ponderea importanta în cadrul acestei discipline opţionala o au crochiurile după model viu, care oferă posibilitatea fiecărui student de a-şi dezvolta abilităţile şi capacităţile de observaţie şi analiza directă asupra naturii, inclusiv generarea unui stil personal de interpretare corectă şi execuţie originală a subiectului respectiv.

Practică

Această disciplină este structurata ca un proces cognitiv şi o abordare de tip interdisciplinar a cursurilor teoretice şi practice din aria curiculara parcursă de studenţi – în special desen, modelaj, compoziţie, anatomie, istoria artei, tehnici şi tehnologii de transpunere în materiale tradiţionale şi neconvenţionale; disciplina practicii urmăreşte să structureze şi să dezvolte abilităţile intelectuale şi tehnice, de specialitate, într-un proces complex şi creativ care parcurge sistematic etapele transpunerii de tip sculptural – pornind de la idee şi concept, prin documentarea extinsă asupra temei este dezvoltat un concept lucrativ, care va fi transpus iniţial într-o serie de schiţe – în desen şi tridimensional într-o machetă de mici dimensiuni, realizată de regulă din lut, ghips sau alt material permisiv acestei etape.

Anul 2

Studiul desenului

Pentru anul II, disciplina urmăreşte extinderea capacităţilor profesionale ale studenţilor în utilizarea creativă a metodelor specifice de lucru şi dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteza la nivelul desenului. Temele sunt axate pe exerciţiul reprezentării bidimensionale a volumetriei sculpturale printr-o varietate de metode şi materiale de lucru specifice. Teme propuse: studiu după corpul uman şi materiale didactice de un nivel mai complex care permit o sintetizare a cunoştinţelor şi abilitaţilor dobândite de studenţi. Un rol important îl au exemplificările cu desene de sculptori din diverse perioade de timp ori zone stilistice.

Studiul formei – modelaj

În al doilea an de studii, disciplina modelaj urmăreşte cu prioritate dezvoltarea capacităţilor de construcţie, analiza şi sinteza asupra materialului de transpunere, dublată de însuşirea diverselor modalităţi de expresivizare plastică a modelajului. Temele de atelier au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii cu o complexitate sporită, punând în evidenţă calităţile diverselor tipuri de modelaj în funcţie de tipul de lumină ambientală. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman la mărime naturală, studiu după materiale didactice cu complexitate sporită; teme experimentale, cum ar fi construcţia portretului în lut, la o dimensiune redusă, fără utilizarea armaturii, în vederea arderii; presarea lutului pentru ars în negativele unor modelaje realizate în cadrul unor teme de atelier – modelaj, compoziţie, etc.

Compoziţie

În anul II, disciplina compoziţiei urmăreşte în paralel cu dezvoltarea capacităţilor şi abilitaţilor de lucru cu materiale diverse, însuşirea modalităţilor de exploatare şi interpretare plastică a temei şi tehnologiei de transpunere a acesteia; studenţii sunt sistematic încurajaţi să elaboreze şi să aplice soluţii personalizate în contextul procesului de realizare/transpunere a temelor de compoziţie. Temele de atelier se bazează pe exerciţiul reprezentării tridimensionale folosind procese cognitive, materiale, structuri şi texturi diverse; explorarea plastică a calităţilor intrinsece tipologiei de materiale folosite este o necesitate; documentarea personală este esenţială pentru acest nivel al pregătirii profesionale. Teme propuse, ca exemplificare: reinterpretarea unui subiect antic; identificarea propriului segment de referinţă determinat de originalitatea exprimării plastice.

Tehnica şi tehnologia cioplitului

Pe lângă numeroasele tehnici tradiţionale ori neconvenţionale de transpunere, cioplitul în lemn şi piatra rămân principalele repere în sculptură prin frumuseţea, expresivitatea materialelor şi a tehnicilor de cioplire. În cadrul cursului de sculptură în lemn, studenţii deprind cunoştinţe şi abilităţi referitoare la proprietăţile diverselor esenţe de lemn, despre tehnologiile de tăiere, depozitare, uscare, îmbinare, conservare, despre uneltele şi tehnicile de cioplire, etc. Cursul de cioplit în piatră va pune accent pe cunoaşterea proprietăţilor diferitelor tipuri de pietra (calcar, gresie, travertin, granit, marmură, etc) şi pe tehnicile tradiţionale de cioplire. Se vor preda noţiuni despre cioplirea directă, dar şi despre transpunerea unor lucrări prin metode tradiţionale ( aparat de punctat, mărit etc.).

Practică

Disciplina practicii structurează şi dezvolta pe parcursul anului II, abilităţile de specialitate ale studenţilor într-un proces complex care parcurge etapele transpunerii de tip sculptural; de la idee şi concept, prin documentarea extinsă asupra temei este dezvoltat un concept lucrativ, care va fi transpus iniţial într-o serie de schiţe – în desen şi tridimensional într-o machetă de mici dimensiuni, realizată de regulă din lut, ghips sau alt material permisiv acestei etape. Urmează alegerea materialului şi a tehnologiei de transpunere – această alegere se face pe baza unei analize care trebuie să aibă în vedere potenţialul conceptului şi abilităţile teoretice şi practice individuale.

Anul 3

Studiul desenului

În contextul anului de diplomă, disciplina desenului se axează pe dezvoltarea capacităţii de sinteză şi interpretare personală asupra subiectului; cu apel direct la abilităţile şi capacităţile profesionale dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea unei varietăţi de tehnici de lucru şi materiale, sunt exploatate sistematic direcţiile individuale de percepţie, interpretare şi sinteză a temelor abordate. Teme propuse: ghipsuri clasice de mari dimensiuni, ori subiecte corelate intenţiilor temelor de licenţă.

Studiul formei – modelaj

Maximizarea evoluţiei capacităţilor de lucru cu materialul şi extinderea tipologiei modalităţilor de exploatare plastică ale acestuia; studenţii sunt încurajaţi să diversifice şi să aplice creativ soluţii personale de construcţie, analiza şi sinteza asupra volumului modelajului sculptural. Temele au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii complexe, adaptate intenţiilor creative propuse pentru lucrarea de diploma. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman – mărime reală; studiu după materiale didactice complexe; studiu după teme liber alese în contextul propunerilor personale pentru lucrarea de diploma.

Compoziţie

În contextul anului III, disciplina compoziţie favorizează sistematic dezvoltarea capacităţilor de sinteză şi interpretarea personală, creativă şi originală asupra subiectelor şi temelor abordate – pe scurt, capacitarea studenţilor în generarea unor modalităţi proprii de tratare a temelor; cu apel direct la abilităţile dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor de transpunere, studenţii sunt încurajaţi să performeze exerciţii personale de compoziţie a căror finalitate să se regăsească în lucrarea de licenţă.

Tehnologia turnării bronzului

În cadrul cursului de tehnologie a turnării bronzului se preda transpunerea prin turnare în metal – respective bronz – dar şi abordări cazuale şi experimentale (aluminiu, plumb, etc.) a unei sculpturi – cu precădere tehnicile de turnare prin metodă la ceară pierdută sau la pământ. De regulă, studenţii transpun cel puţin o lucrare în metal folosind unul dintre procedeele enunţate, mai ales cel referitor la ceară pierdută. Deasemenea, transpunerea în bronz a unei lucrări de dimensiuni rezonabile pentru această tehnologie este de preferat să se desfăşoare în contextul pregătirii pentru transpunerea lucrării de licenţă – poate fi o schiţă sau macheta la scară redusă a temei de diploma.

Practică – Elaborarea lucrării de licenţă

În acest caz, disciplina practicii se pliază necesitaţilor individuale descrise de reperele temelor de licenţă transpuse de studenţi; elaborarea lucrării de licenţă structurează şi rulează într-un mod individual, original şi creativ abilităţile intelectuale şi tehnice, de specialitate, în procesul complex parcurge sistematic etapele transpunerii de tip sculptural Alegerea materialului şi a tehnologiei de transpunere este realizată în urma evaluării conceptului şi abilitaţilor individuale ale studenţilor. Etapa finală a lucrării presupune, conform disciplinei de anul III a practicii, acţiuni ceva mai complexe asupra volumetriei sculpturale deja transpuse: estetizare prin texturi, culoare şi patina, alegerea unei tipologii de soclu, potenţial şi variante de amplasare în spaţiu.

Studii masterale

Anul 1

Strategii de reprezentare plastică în sculptură/curs de sinteză

În contextul acestui curs de sinteză, accentul se pune pe lucrul individual şi extins cu studenţii, pe baza proiectului de cercetare personal – începând de la concept şi zona ideatică de referinţă şi până la transpunerea efectivă, pe parcursul celor doi ani ai programului. Este favorizată elaborarea unei viziuni de ansamblu asupra conţinutului proiectului – în sensul poziţionării de tip postmodern în zona de referinţă contemporană a domeniului de cercetare; strategiile de reprezentare plastică au în vedere raportarea sistematică la repere consacrate, pentru a favoriza o viziune creativă şi originală asupra temei desfăşurate. Cursul urmăreşte îndeaproape aplicarea creativă şi originală a soluţiilor şi tehnologiilor de transpunere sculpturală, pentru maximizarea posibilului impact individual al proiectelor asupra domeniului de referinţă.

Principii de structurare a cercetării în artele vizuale/curs de aprofundare

Acest curs predat în cadrul specializării masterale a Deprtamentului de Sculptură este dedicat procesului intensiv de specializare urmat de studenţii acestui domeniu – având în vedere că studiile masterale sunt o condiţie pentru un eventual doctorat în arte vizuale. Cursul abordează procedurile de cercetare desfăşurate de studenţi, pe parcursul celor doi ani de specializare, pe baza proiectului individual; în linii mari, cursul urmăreşte proceduri teoretice şi practice de formare intelectuală şi profesională a studenţilor, pe baza realităţilor şi specificitatilor domeniului.

Dezvoltarea proiectului masteral/curs de aprofundare

În acest caz, cursul de aprofundare al proiectului masteral este menit să capaciteze procesul de profesionalizare al studenţilor, nu numai în ceea ce priveşte abilităţile strict tehnic-profesionale, dar şi asupra evoluţiei abilitaţilor cognitive specifice domeniului sculpturii contemporane – poziţionare pozitivă în zona realităţilor ideatice de tip postmodern, abordarea profesionistă a reperelor unui proiect de sculptură fezabil din toate punctele de vedere.

Anul 2

Strategii de reprezentare plastică în sculptură/curs de sinteză

Acest curs pune accentual pe lucrul individual şi extins cu studenţii, urmărind îndeaproape reperele proiectului de cercetare personal – de la concept şi şi până la transpunerea efectivă, pe parcursul celor doi ani ai programului. Este favorizată elaborarea unei viziuni de ansamblu asupra conţinutului proiectului – în sensul poziţionării de tip postmodern în zona de referinţă contemporană a domeniului de cercetare; strategiile de reprezentare plastică au în vedere raportarea sistematică la repere consacrate, pentru a favoriza o viziune creativă şi originală asupra temei desfăşurate. Cursul urmăreşte îndeaproape aplicarea creativă şi originală a soluţiilor şi tehnologiilor de transpunere sculpturală, pentru maximizarea impactului individual al proiectelor masterale în contexul realităţilor sculpturii contemporane.

Principii de structurare a cercetării în artele vizuale/curs de aprofundare

Acest curs predat în cadrul specializării masterale a Deprtamentului de Sculptură este dedicat procesului intensiv de specializare urmat de studenţii acestui domeniu – având în vedere că studiile masterale sunt o condiţie pentru un eventual doctorat în arte vizuale. Cursul abordează procedurile de cercetare individuală parcurse de studenţi, în cei doi ani de specializare, pe baza proiectului desfăşurat; cursul urmăreşte proceduri teoretice şi practice de formare intelectuală şi tehnic-profesionala a studenţilor, pe baza reperelor şi specificitatilor domeniului de referinţă.

Dezvoltarea proiectului masteral/curs de aprofundare

Cursul de aprofundare al proiectului masteral a fost conceput cu intenţia de a maximiza procesul de capacitare profesională a studenţilor, nu doar în cazul zonelor stricte, de tip tehnic-profesional, dar mai ales asupra evoluţiei abilitaţilor cognitive specifice domeniului sculpturii contemporane – poziţionarea activa în zona realităţilor conceptuale de tip postmodern şi mai cu seamă abordarea profesionistă a totalităţii reperelor unui proiect de sculptură fezabil din toate punctele de vedere.

Lucrarea de dizertaţie/curs de aprofundare

Reperele acestui curs sunt oarecum corespondente celui din anul III – licenţa/Elaborarea lucrării de licenţă, în sensul în care lucrul individual cu studenţii are ca finalitate elaborarea lucrării de dizertaţie – în acest caz însă, cursul formulează şi expune necesităţile reale descrise de statutul profesionist, la nivel teoretic şi practic, al demersului iniţiat de proiectul masteral; etapele desfăşurate pe parcursul celor doi ani ai programului masteral parcurg întregul proces al evoluţiei artistice profesionale – elaborarea şi cercetarea unui concept, investigarea contextului ideatic şi cognitiv dublată de transpunerea concretă şi prezentarea lucrării/temei enunţate de proiectul iniţial.

Sculptură

Facultatea de Arte Plastice / Departamentul Sculptura
Calea Grivitei, nr. 22,
010732,Bucuresti, sector1, Romania

Telefon: +(40) 21.315.69.07
E-mail:  fap@unarte.org

   

  • ro
  • en
Meniu
Unarte