Conferințele lunare CIAV – Contemplație, Inspirație și Revelație. Explorări filosofice

Pe 26 martie 2025, vă invităm la prelegerea inaugurală a seriei de conferințe lunare organizate de Centrul Universitar de Cercetare Interdisciplinară în Arte Vizuale (CIAV) din cadrul Universității Naționale de Arte din București, susținută de conf. univ. dr. habil. Cornel-Florin Moraru, directorul CIAV, cu tema „Contemplație, Inspirație și Revelație. Explorări Filosofice”. Prelegerea va avea loc miercuri, 26 martie, începând cu ora 13:00, în sediul UNArte din str. General Budișteanu, nr. 19, în sala 45 (etaj 3).

Deși este un concept cu tradiție milenară în cultura europeană, înțelesul contemplației în zilele noastre este parazitat de multiple confuzii semantice.

Pe de o parte, ea desemnează o experiență fundamentală a gândirii și afectivității umane, conceptualizată încă din perioada clasică a filosofiei grecești, în mod special de Platon și Aristotel. Pe de altă parte, conceptul de contemplație a funcționat, de-a lungul celor peste 2.500 de ani de existență, ca noțiune fundamentală cu sensuri specializate atât în teologia creștină, cât și în gândirea artistică. În gândirea artistică, noțiunea de contemplație a ajuns să fie pusă în strânsă legătură cu cea de inspirație, adesea ajungând să fie folosite în mod cvasi-sinonimic. În teologie însă, aceeași noțiune pare a fi legată cel mai adesea de cea de revelație, funcționând ca facultate a sufletului uman, capabilă să sesizeze adevărul divin.

Prelegerea de față își propune să analizeze și să lămurească conceptual sensurile filosofice, artistice și teologice ale noțiunii de contemplație și să explice, prin recurs la istoria gândirii occidentale, modul în care acest concept, aparent uitat de teoreticienii contemporani, poate fi recuperat pentru teoria și practica artistică actuală.

În vederea acestui lucru, vom coborî până la rădăcinile etimologice ale ideii de contemplație pentru a vedea care este experiența trăită la care ea se referea inițial. Apoi, pornind de la experiența astfel indicată, vom arăta cum diversele sensuri ale contemplației își găsesc unitatea în felul de a fi specific omului și în diferitele sale modalități de raportare la adevăr.Un lucru este cert! Astăzi noi nu putem înțelege triada conceptuală contemplație – inspirație – revelație fără recurs la lecțiile vii ale tradiției ce lucrează în noi și despre care, de cele mai multe ori, nu de dăm seama pe deplin.