Teorie și cercetare

Licență, Anul III

Cursul acesta urmărește evoluția arte cinematografice de la invenția sa în 1895 și pănă in contemporaneitate.

Link-uri:
mailing list: fid-una@googlegroups.com

Licență, Anul II

Disciplina își propune crearea unor legături durabile între cunoștințele filosofice de specialitate (concepte, definiții, teorii vehiculate la nivel național și internațional în domeniul filosofiei culturii) și practica artistică a studenților UNARTE. Textele și autorii aleși își propun astfel să ofere studenților un instrumentar cu ajutorul cărora aceștia să poată înțelege și analiza critic lucrările proprii sau lucrările unor artiști prezentați la orele de Istoria artei sau la orele de atelier.
Mai precis, acest instrumentar îi va ajuta pe studenți să înțeleagă la un nivel teoretic semnificația unor concepte folosite în practică, cum ar fi:
• ARTĂ
• FRUMOS (NATURAL&ARTISTIC), SUBLIM, BIZAR
• CONTEMPLARE
• IMAGINAȚIE & PARADIS ARTIFICIAL
• GENIU, FORȚĂ, VOINȚA DE PUTERE CA ARTĂ
• FORMĂ, MATERIE, CULOARE
• UTIL ȘI FUNCȚIONAL
• REPREZENTARE & EXPRESIE
• MIMESIS & CATHARSIS
• APOLINIC & DIONISIAC
• TECHNE & ARTĂ INSPIRATĂ
• AURĂ ȘI ORIGINAL
• KITSCH ȘI DEMOCRATIZAREA ARTEI
• CAMP ȘI KITSCH ASUMAT
• TRANSGRESIUNE ARTISTICĂ
• SIMULACRU, PANOPTICON, SOCIETATEA SPECTACOLULUI
• ACTIVISM POLITIC ȘI SOCIAL
Prin alăturarea unor texte clasice esențiale (Platon, Aristotel, Toma, Kant, Schopenhauer, Hegel, Nietzsche, Baudelaire etc) cu texte contemporane (Baudrillard, Debord, Heidegger, Liiceanu, Matei Călinescu etc) studenții vor deprinde să analizeze paradigma contemporană prin prisma reperelor clasice. Astfel ei vor putea raspunde unor întrebări importante precum: mai există opere de arte frumoase în perioada recentă, mai este posibilă contemplarea odată cu apariția cinematografului, mai este valabilă definiția geniului romantic într-o epocă a consumerismului? Ce înseamnă moartea artei? Cum trebuie să ne poziționam ca artiști vis a vis de kitsch?
În urma participării la prelegerile cursului, studenții vor evita o poziționare critică și neinformată (din nefericire foarte frecventă în lumea artei contemporane) față de conceptele estetice încă semnificative – frumos, artă, contemplare, sublim, geniu. Contactul direct cu scrierile unor filosofi îi va ajuta de asemenea să înțeleagă că în estetică există niște repere și teorii obiective la care trebuie să ne raportăm (critic sau nu) dacă încercăm să gândim filosofic ori să aplicăm filosofia în practica artistică.

Licență, Anul II

Licență, Anul I

Licență, Anul I Anul II

Cursul de limba italiană de la Universitatea Națională de arte București (licență) este prevăzut pentru doi ani, cei înscriși fiind studenți de la toate secțiile facultăților. El cuprinde noțiunile de bază de gramatică (morfologie, sintaxă, lexicologie) și de limbă comună (despre familie, naționalitate, școală, facultate, trafic, magazine, servicii, profesii, geografie, botanică, anatomie, istorie, politică, arte – teatru, muzică, dans, cinema, pictură, sculptură, arhitectură, etc.) prezentate pentru cunoașterea culturii și civilizației italiene, dar și a raporturilor culturale româno-italiene. Sunt predate și elemente de limbaje de specialitate (pentru artele vizuale) cu trimiteri la curentele și școlile artei italiene (umanism, renaștere, baroc, neoclasicism, realism, expresionism, neorealism, etc.), necesare mai ales viitorilor bursieri ai universităților din Italia sau ale celor care vor călători în această țară în interes profesional sau numai turistic.

Cursurile sunt programate marțea, intre orele 16 – 18, anul I, săptămâna impară, anul II, săptămâna pară.

Licență, Anul II

Cursul special de istoria arhitecturii (de la 1750 la momentul actual) îşi propune să definească curentele arhitecturale, cadrul lor general, să prezinte exemple semnificative şi personalităţi marcante; să stabilească caracteristicile fenomenului arhitectural din România, Europa, SUA ș.a.
Cursul este concomitent o introducere în probleme de urbanism, prezentând pe scurt devenirea urbanistică a unor oraşe-cheie pentru evoluţia acestei discipline: Parisul lui Napoleon al III-lea şi al baronului Hausmann (legat de prezentarea Eclectismului), Barcelona (legat de Art Nouveau-Modernismo), Chicago (legat de o anumită dimensiune a Modernismului), Bucureşti văzut drept creuzet al evoluţiei arhitectural-urbanistice în România.

Licență, Anul II

Master, Anul II

O abordare a perioadei contemporane în care artele vizuale capata un caracter intermedial, imersiv, interactiv și interdisciplinar. Apar mutații în structura tradițională a picturii, sculpturii
și fotografiei. Instalația, performance-ul și arta video lansează un nou tip de comunicare între artele vizuale și artele spectacolului.

Arta media parcurge faze succesive de la primele aplicații de analiză computerizată a imaginii, la Digital Art si Internet Art, atingând în ultimii ani perioada Post-Cinema, Post-Uman și Post-
Internet. În epoca globalizării și a retelelor de socializare arta devine la rândul său „o mașină de generat afecte”.

Despre toate aceste noțiuni un curs ilustrativ, bazat pe imagini, demersuri recente și ultimele teorii vehiculate în arta media, fotografie si instalatie contemporană. Cu ajutorul exemplelor
de lucrari si artisti se vor sonda si cateva întrebări semnificative ale esteticii recente:

• Care este locul autenticității, frumosului și al sublimului pe scena contemporană? Cum le putem păstra?
• Cum abordăm noțiunile de catharsis și transgresiune artistică?
• Care este rolul pedagogic al kitsch-ului asumat în apărarea unor subculturi și categorii sociale defavorizate?
• Cum este abordat spațiul pe scena contemporană (instalație, video, cinema experimental) și ce înseamnă noțiunea de spațiu afectiv?
• Cum este abordat astăzi peisajul natural și urban în practica artistică?

Licență, Anul II

Cursul propune cunoașterea teoriilor vehiculate la nivel international, a practicilor și a conceptelor specifice artei noilor media și esteticii postinternet, studierea implicatiilor noilor
tehnologii digitale asupra artei contemporane şi asupra imaginii in general, însusirea deprinderii de a gândi critic propriile proiecte in contextul societatii informationale. Vor fi prezentate astfel
centre artistice dedicate noilor tehnologii, curente, teme, artiști media în paralel cu tendințe și curente din arta cinematografică.

O direcție este analiza fenomenului de intersecție a precticilor vizuale cu lumea cinematografiei, cât și a performance-ului cu artele spectacolului. Important este faptul că Raluca Oancea
activează pe această scenă în rol de critic și curator (vezi textele publicate în Revista ARTA, Ekphrasis, Presence, Camera Austria, prezentarea sustinuta la Venetia în octombrie 2019 despre
proiectele digitale ale ultimei ediții a Bienalei de la Venetia), colaborează cu centrul CINETIc (UNATC), cu departamentul Media de la Babes Bolyai, Cluj, cu UAGE Iași.

Studenții vor fi notati în urma realizării unor teme practice. Vor putea alege dintr-un număr larg de subiecte și se vor putea exprima în orice media (nu este nevoie de achiziționarea unor
materiale specifice). Este încurajat experimentul, lucrul în echipă și interacțiunea studenților de la departamente diferite.

Licență, Anul II

Printr-o prezentare interactivă, discuții și stimularea lucrului individual sau în echipă, cursul urmărește să clarifice termenii de bază ai analizei semiotice, pornind de la întrebarea DE CE ? aplicată asupra construcției imaginii : care este sistemul de semne care dă sens imaginii? Ce structuri (mituri, ideologii, stereotipuri) au fost exploatate în denotația și conotația semnelor folosite?. Pe ce bază au fost alese elementele de limbaj folosite? Care sunt relatiile de putere stabilite din punct de vedere al asumării enunțului? Cum interpretăm codurile de bază folosite? Care este funcția simbolică a unui logo?

OBIECTIVE
Cursul are ca obiectiv inţelegerea specificului semioticii imaginii vizuale (în raport cu imaginea muzicală, imaginea mentală sau imaginea publică) si familiarizarea studenţilor cu mecanismele senzoriale, mentale şi culturale ale receptării imaginii vizuale în paradigma culturală contemporană.

TEMATICI
1. Abordarea semiotică a comunicării
Semn, semnificație, denotație, conotație, text,mesaj, cod, interpretare;
Despre simbol;
Modelul diadic al lui Ferdinand de Saussure. Dihotomiile;
Modelul triadic al lui Charles Saunders Peirce;
Tipuri de semne la Peirce.
2. Modelul semiotic de comunicare
Aplicarea semioticii la sfera mediatică (Umberto Eco, Roland Barthes);
Imaginea publicitară;
Funcțiile discursului publicitar;
Semiotica imaginii publicitare (R. Barthes);
Procedee retorice folosite în discursul publicitar;
Tipuri de mesaje în imaginile publicitare;

Mesajul de natura iconică;
Credibilitatea imaginii-index;
Autenticitate / adevăr;
Fotografia simbol.
3. Şcoala proces şi şcoala semiotică
Modelul Shannon-Weaver
Concepţii şi atitudini faţă de limbaj; cotitura lingvistică;
Roman Jakobson – Functiile limbajului in actul de comunicare.
4. Comunicarea interculturală – bariere, tehnici de problematizare
Contextualizare culturală;
Concepte conexe: valoarea, structura socială, etnie și națiune, enculturația, aculturația, personalitatea,
relativism cultural, multiculturalism și interculturalism;
Referenţialele culturale şi ideologice;
Comunicare interculturală;
A treia cultura (F. Casmir).
5. Reprezentarea
Reprezentarea socială;
Imaginea publică;
Atitudinea;
Învățarea;
Stilul de viață.
6. Analiza semiotică
Codurile de bază folosite (limbaj, culori,personaje, dihotomii);
Conotația acestor semne;
Tipurile de imagini puse în valoare;
Structurile profunde exploatate în construcția semnului (mituri, ideologii, simboluri);
Funcția ideologică a semnului;
Relațiile dintre semne și modul în care acestea contribuie la formarea unor noi semnificații;
Mesajul plastic;
Coduri extra-lingvistice si extra-iconice;
Lumina, textura, linia, forma, spațiu și timp, cadru și încadrare, perspectiva, compoziția, poza.
7. Raportul producție – operă – consum

Opera deschisă (Umberto Eco);
Icon, index, simbol;
Iconografie, iconologie (Erwin Panofsky, Ernst Cassirer);
Semiotica noilor media;
Clipurile publicitare;
Clipurile muzicale;
Limbaj cinematografic
8. Logo-ul
Logoul ca mod de reprezentare;
Logoul ca figura simbolică;
Logoul ca emblemă.

Licență, Anul III

În cadrul cursurilor se urmărește explorarea căilor de realizare a unei comunicări reale (între culturi şi religii, grupuri sociale şi profesionale, instituţii şi indivizi, între forţe politice şi între
ideologii).

Aplicațiile practice constau în studii de caz asupra modului în care tendințele teoretice studiate se reflectă în imaginea de artă, cinematografică, publicitară și media și în realizarea unei campanii de PR pentru expoziția de licență. Printre temele abordate se numără discutarea unor modele de comunicare consacrate și aplicarea acestora în media și în artele vizuale. Vom vorbi despre putere și comunicare în spațiul public și cum funcționează monumentul ca expresie a discursului politic. Vom analiza ce sunt politicile culturale și ce se înțelege prin propagandă și manipulare prin cultură dar și cum funcționează relațiile publice și ce presupune comunicarea și campania de relații publice a unui eveniment de artă vizuală.

OBIECTIVE
Cursul are ca obiective înţelegerea specificului comunicării vizuale si familiarizarea studenţilor cu
mecanismele campaniei de comunicare.

TEMATICI:
1. Opinia publică
Construcție statistică vs simbolică;
Construcția socială a opiniei publice (Pierre Bourdieu “Opinia publică nu există”);
Influențele opiniei publice asupra artei.
2. Elemente de psihosociologie a comunicării
Psihologia mulțimilor (Le Bon);

Particularitățile grupurilor;
Individul și apartenența la trib.
3. Sursele puterii
Experimentul Milgram;
Bazele puterii la John R. P. French și Bertram Raven;
Comunicarea ca putere;
Raporturi de putere în comunicarea artistică.
4. Fenomenele de influenţare şi manipulare
Propaganda;
Imaginea ca instrument de influență;
Arta de a influența (Mucchieli).
5. Imaginea publică
Persoană, statut, rol, comportament;
Reprezentări și gestionări ale statului în artele vizuale.
6. Gestionarea imaginii publice; despre reprezentările sociale
Discurs și comunicare;
Societatea de consum (Baudrillard);
Etica și morala.
Responsabilitatea artistului.
7. Relaţiile Publice – istoric, direcţii actuale, spaţii; Etapele campaniei de Relaţii Publice
Eveniment;
Buget;
Comunicare publică.
8. Strategii de comunicare în artele vizuale
Subiect;
Tema de cercetare;
Argument;
Campania de comunicare și PR

Licență, Anul I

Cursul de Anatomie Artistica cuprinde notiuni care privesc formele si functiile mecanice, dar si expresive ale corpului uman, relatia dintre structura si aspectul exterior oferind un mod complex de intelegere. Prin descrierea scheletului trunchiului, a scheletului membrului superior si a celui inferior se urmareste punerea in evidenta a importantei morfologice a scheletului. In prima parte a cursului este propusa si intelegerea diversitatii formelor prin studiul proportiilor bazat pe metodele antropologice si pe cele artistice.

Cea de a doua parte a cursului se axeaza pe analiza formelor exterioare in diverse statiuni si miscari. Studiul musculaturii trunchiului, a membrului inferior si a celui superior, completate de datele anatomiei pe viu sunt transpuse in limbaj anatomo-artistic. Scopul cursului este acela de a asigura viitorului artist libertatea de a reprezenta corpul uman indiferent de pozitie si perspectiva.

Licență, Anul I Anul II

Tematică:
Teorii clasice ale învățării umane: J. Piaget și stadiile dezvoltării cognitive
Teorii moderne ale învățării umane: perspectiva neo-piagetiană asupra învățării
Teorii clasice ale învățării umane: L. Vîgotski
Teorii moderne ale învățării umane: perspectiva Teoriei activității asupra învățării
Teorii clasice ale învățării umane: J. Mezirow
Teorii moderne ale învățării umane: life-long learning
Teorii clasice ale învățării umane: H. Gardner
Teorii moderne ale învățării umane: P. Jarvis
Fundamentele teoretice ale teoriilor moderne: integrarea conceptelor de bază din teoriile clasice
Teorii moderne ale învățării umane: K. Illeris
Învățarea experiențială. Teorii clasice ale învățării experiențiale: D. Kolb
Învățarea experiențială.Teorii moderne ale învățării experiențiale. Leslie Greenberg
Învățarea diferențiată. Copiii cu nevoi educaționale speciale. Perspective asupra învățământului incluziv
Învățarea diferențiată. Tulburarea de spectru autist. Teorii moderne și metode psiho-pedagogice de
integrare

Exerciții și aplicații practice în artele vizuale
Jocuri psiho-pedagogice. Specific în funcție de vârstă și nivel de dezvoltare

Notă:
tematica și bibliografia cursului au fost încărcate pe blog si săptămânal sunt livrate fiecărui student pe e-mail PDF-urile corespunzătoare cursului

Licență, Anul II

În cadrul cursului sunt abordate aspecte ce țin de realizarea programelor educaționale, prin încercarea de a oferi informații utile și prin dezvoltarea acelor competențe necesare în proiectarea, derularea şi evaluarea programelor educaționale. Astfel, cursul se constituie într-o introducere în cultura managementului de proiect, ca instrument util de abordare a activităților curente din domeniul educației Cursul este structurat într-o formă accesibilă, astfel încât studenții să poată analiza comparativ diferite sisteme de învățământ; să poată identifica schimbările actuale; să valorifice cunoștințele legate de legislație pentru realizarea unor programe de arte plastice implementabile la diferite niveluri de vârstă și specializare (școli cu profil artistic și teoretic).

Bibliografie minimală

Bunăiaşu, C.M. (2011), Proiectarea şi managementul curriculumului la nivelul organizaţiei școlare, Bucureşti: Editura Universitară.
Cojocaru, V.M. şi Sacară, L. (2005), Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
Gherguț, A. și Ceobanu, C. (2009), Elaborarea și managementul proiectelor în serviciile educaționale, Ghid practic, Iași: Editura Polirom
Iosifescu, Ş.( coord), (2000), Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi școlare, Bucureşti: Editura Pro Gnosis
Joiţa, E. (2000), Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie, Iaşi: Editura Polirom.
Lock, D. (2000), Management de proiect. Project management. (Ediţia a VI-a), Bucureşti: Codecs
Potolea, D. (2005), Evaluarea programelor sociale şi educaţionale, Note de curs

Licență, Anul I Anul II

Licență, Anul I Anul II

Teme principale:
Comunicare fluentă și expresivă în limba engleză, pe diverse teme

Licență, Anul III

Licență, Anul III

Teme principale

Noțiuni generale ale conceptului de marketing;
Marca comercială;
Concurență;
Strategii de marketing;
Analiza piețelor;
Planificarea strategică

Bibliografie Minimală

N. Al. Pop (coordonator), Marketing Internațional, Teorie și Practica, Editura Uranus, București, 2011;
Philip Kotler, Principiile marketingului, Editura Teora, 2002;
D. A. Constantinescu, Elemente de marketing, Colectia Nationala, Bucuresti, 2002;
N. Al. Pop (coordonator), Marketing strategic, Editura economică, 2000.

Licență, Anul III

Teme principale

Noțiuni generale privind conceptul/ procesele de management;
Abordarea managementului ca system;
Concepte referitoare la calitate;
Managementul calității.

Bibliografie Minimală

O. Nicolescu, I. Verboncu, Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
I. Verboncu, I. Popa, Diagnosticarea firmei, Teorie şi aplicaţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001;
D. A. Constantineacu, A. M. Ungureanu, A. Costache: Management strategic. Editura Colecţia Naţională, Bucureşti, 1999;
I. Popa, Management Strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2004

Licență, Anul III

Anamorfozele reprezintă unul din cele mai rafinate capitole ale artelor vizuale, cu o adâncă istorie, dar şi cu o prezenţa importantă în arta contemporană. Concepute şi utilizate atât
pentru încifrarea imaginilor, ori pentru forme utilitare de corecţie a spaţiului proiectat, anamorfozele folosesc metode de construcţie geometrice avansate, ce pot calcula deformările perspective. În procedeul anamorfotic “punctul cheie” este cel ce dezvăluie imaginea finală şi decodifică reţeaua construită în prealabil de artist.
Anamorfozele descrise în prima carte de studiu a abatelui Niceron “Perspectiva Curioasă”, conţin ingedientele unei “vrăjitorii” vizuale. Le regăsim de la arta zilelor noastre a grafferilor
cu celebrele “gropi” desenate virtual pe care le ocoleşti, la marile reclame pe care le parcurgem cu pasul descoperind în timp imaginea reală; le studiem în celebrul tablou al lui Holbein “Ambasadorii” înţelegând legenda scutului-craniu, dar şi în celebrele gravuri/ ilustraţii ironice cu mesaje ascunse ale lui Erhard Schon în care camuflează (cu ajutorul punctelor cheie) mesaje erotice şi politice în imagini comune.Fie că sunt anamorfoze liniare sau de tip oglizi, acestea sunt o resursă infinită de creativitate pentru arta contemporană şi cu atât mai râvnite cu cât bagajul lor geometric-perspectiv este de tip proiectiv.

Tematică
Scurtă istorie a anamorfozelor/
Anamorfoze liniare/
Anamorfozele pe mai multe plane/
Cubul anamorfotic/ dispariția spațială/
Anamorfozele de tip oglinzi/
Aberații spațial anamorfotice-aplicații arhitecturale/

Bibliografie selectivă:
Zamfir Dumitrescu – Ars Perspectivae, Editura Nemira, Bucureşti 2003
Jurgis Baltrusaitis – Anamorfoze, Editura Meridiane, Bucureşti 1975
Piaget, J., Les Mécanismes de la Perception, P.U.F., Paris, 1965
Alberto Pérez-Gómez; Louise Pelletier – Anamorphosis: An Annotated Bibliography,
McGill-Queen’s University Press, 1996
Fred Leeman – Hidden images: Games of perception, anamorphic art, illusion : from the
Renaissance to the present, H. N. Abrams , 1976
Jen E. Boyle – Anamorphosis in Early Modern Literature: Mediation and Affect (Literary
and Scientific Cultures of Early Modernity), Routledge, 2010
Niceron Francois Jean – La Perspective Curieuse Du Reverend P. Niceron Minime :
Divise’e En Quatre Livres (1652), Kessinger Publishing, 2010

Cursurile și seminariile se defășoară pe platforma:
https://perspectiveartnow.wordpress.com
Adresă de comunicare: perspectiveartnow@gmail.com

Licență, Anul I

Perspectiva este o disciplină de studiu deopotrivă clasică şi contemporană. Inventată în perioada Renaşterii şi perfecţionată continuu pînă în zilele noastre, perspectiva oferă un
domeniu de studiu fascinant atât din punct de vedere teoretic cât şi aplicativ. Cu ajutorul unor procedee geometrice specifice, ştiinţa perspectivei oferă pentru artişti cea mai
convingătoare formulă de asimilare şi interpretare a spaţiului tridimensional în bidimensional, creându-se iluzia unei realităţi virtuale.

Cursul prezintă, pe de o parte, o istorie a întelegerii a spaţiului de-a lungul istoriei artei trecând prin diferite spaţii culturale şi perioade – de la perspectivele empirice ale
egiptenilor, grecilor, perioada pompeiană, perspectiva indiană, asiatică, până la cea din prerenaştere, dar mai ales alfabetul perspectivei Renascentiste folosit la origini de
Leonardo da Vinci, Piero della Francesco, Ucello, Durer etc. Aceste metode ştiinţifice sunt folosite şi în arta contemporană, enunţând câteva exemple importante – Matthias
Weischer, reprezentant important al şcolii de la Leipzig, Patrick Hughes, Esther Stocker, Toba Khedoori etc.

Cursul de Perspectivă reprezintă, pentru studenţii la arte, o modalitate de a îşi dezvolta o gândire deductivă, aplicativă şi constructivă, o logică geometrică care se poate transforma în viziune artistică originală şi spectaculoasă.

Tematică
Scurtă istorie a noțiunilor spațiului în istoria artei/
Principiile formării imaginii perspective/
Contextul perspectiv/
Epura/
Scara perspectivă/
Poziții de drepte în perspectivă/
Formarea figurilor geometrice 2D și e 3D și reprezentarea lor în perspectivă/
Umbrele și penumbra în perspectivă/
Poziții de plane.

Bibliografie selectivă:
Abbot, W, The Theoryand Practice of Perspective, Blackie, London, 1950
Bricard, P, Petit Traite de Perspective, LibrairieVuibert, Paris, 1924
Dumitrescu, Z., Ars Perspectivae, Editura Nemira, Bucureşti, 2002
Dumitrescu, Z., Caiete de Perspectivă Artistică 1, Editura Noi, Bucureşti, 2004
Dragomir, V., Teodorescu, S. şi Şipoş, G., Geometrie Descriptivă, Umbre şi Perspectivă,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971
Teodoru, Horia, Perspectiva, Editura Meridiane, volumul 1 și 2, București, 1968

Cursurile și seminariile se defășoară pe platforma:
https://perspectiveartnow.wordpress.com
Adresă de comunicare: perspectiveartnow@gmail.com

Licență, Anul I Anul II

Temele programului de studiu
anul I
a) formule de salut şi de prezentare;
b) relaţiile de familie şi cu prietenii;
c) dialoguri pe teme de interes direct – alimente, băuturi etc;
d) locuinţa şi dotarea ei;
e) exprimarea orei, a momentului zilei, a zilei din saptamână;
f) activităţi cotidiene şi raportarea la ele;
g) starea vremii şi anotimpurile;
h) spaţiul social: magazin, restaurant etc;
i) timpul liber şi hobby-urile.

anul II
a) învăţarea şi formarea profesională;
b) exprimarea intenţiei şi a voinţei;
c) descrierea unor acţiuni şi evenimente trecute – raportarea la ele;
d) extragerea de informaţii dintr-un text scris/ oral;
e) indicaţii, sfaturi, reguli;
f) solicitarea de informaţii în timpul vizitei într-un oraş şi la hotel;
g) descrierea desfăşurării unei activităţi;
h) corpul uman şi starea de sănătate.

Licență, Anul III

Domeniile de aplicare a marketingului actual; Piaţa firmei: Piaţa produsului; Obiectul şi clasficiarea cercetărilor de marketing Strategia de piaţă;Politica de produs; Componentele unui produs; Direcţii principale în politica de produs; Lansarea pe piaţă a unui nou produs; Politica de preţ; Definiţia conceptului de management; Procesul managerial; Funcţiile managementului: Planificarea, suport al managementului; Dimensiunea strategică a managementului; Organizarea procesuală a societăţilor comerciale; Organizarea structurală a societăţilor comerciale; Sistemul informaţional în management; Sistemul decizional în management; Metode manageriale Tehnici şi instrumente manageriale; Echipa managerială; Controlul în activitatea managerială; Cercetarea managerială

Licență, Anul II

Mase plastice îmbunătățite; Materiale compozite polimerice; Materiale de armare; Polietilena Polipropilena Polistirenul; Masele plastice fenolformaldehide; Materiale plastice termoreactive; Materiale termoplastice; Mase plastice pe baza de macromolecule naturale; Plastomeri şi aplicaţiile lor în industrie; Procedee tehnologice specifice de prelucrarea maselor plastice; Aplicaţiile materialelor plastice în industrie; Noţiuni de structură a maşinilor şi aparatelor; Organe de circulaţie a fluidelor din material plastic; Carcase şi caroserii din material plastic,

Licență, Anul I

Licență, Anul I

Licență, Anul I

Licență, Anul I Anul II

Intelegere orala; Intelegere scrisa; Exprimare orala; Exprimare scrisa; Mediere; Domenii: personal – public – ducational – ocupational; Teme: selectate conform nivelelelor din Cadrul European de Referinta – A1 – A2 / Ex: a se prezenta, a prezenta o personalitate, opera artistica; a descrie o imagine; a cere – a da informatii practice; a situa in spatiu; a participa la un dialog/ anul I; B1 – B2 – /Ex: a relata; a exprima sentimente, o opinie, acordul / dezacordul; a face o expunere pe o tema de specialitate; a formula ipoteze; a exprima cauze si consecinte; a redacta o cronica; a traduce un text din / in limba franceza /anul II; + gramatica necesara pe nivele

Licență, Anul II

Dar ce anume ar trebui să cercetăm când vorbim despre „trăire estetică”? Cercetăm obiectele numite „frumoase”, structura lor internă, proprietățile specifice care le disting de toate celelalte obiecte, procesul de producere și creație a lor, cunoașterea și „știința de a face” prin intermediul cărora „artele frumoase” apar în lume? Sau oare trebuie să cercetăm subiectivitatea umană, emoțiile, trăirile, sentimentele și diversitatea experiențelor interne care determină ca unele obiectele artistice ori naturale, inclusiv anumite fapte sau comportamente să fie considerate frumoase, urâte, sublime sau tragice?

La aceste dileme se poate formula următorul răspuns. Dacă distingem între filosofia artei, care cercetează partea legată de „obiect”, și filosofia trăirii estetice, care cercetează parte legată de „subiect”, atunci putem gândi necontradictoriu ceea ce este contradictoriu în determinările conceptului „arte frumoase”. Pe scurt, stabilirea unei relații de izomorfism dintre filosofia artei și filosofia trăirii estetice este un răspuns coerent la aporiile asumate de conceptul „arte frumoase”.

Licență, Anul I

Amploarea și intensitatea dezbaterilor generate de fenomenele artistice contemporane ale căror practici creative, dar și teoretice, explorate în cel puțin cinci paradigme majore de gândire (continentală, analitică, științifică, pragmatică, critică și comunicațională) și, deopotrivă, cercetate interdisciplinar (istoria și teoria artei, sociologia artei, psihologia artei) ne impun tot mai mult să operăm, atunci când avem în vedere analizele de tip filosofico-estetic, cu distincția sistematică dintre filosofia artei și filosofia trăirii estetice.

Plecând de la această stare de lucruri ce are în vedere statutul ambiguu al esteticii și, deopotrivă, practicile intelectuale academice și universitare legate de estetica actuală, prezenta lucrare propune o incursiune sistematică, conceptual-teoretică și istorică, în lumea sistemului de obiecte ce intră în alcătuirea universului complex al operei de artă, văzută ca obiect tangibil, perceptual. Relevarea cercetărilor, tradiționale și actuale, ce privesc actele interne ale minții și trăirea estetică, urmează să fie elaborate într-un curs separat.

Cursurile și seminariile se țin prin videoconferință pe platoforma ZOOM (http:///www.zoom.us) și pot fi accesate de pe grupul de facebook al cursului

Master, Anul II

Programa cursului de estetică analitică, predat la anul II, master, în două semestre, propune un parcurs istoric şi sistematic al modului în care filosofia artei și estetica s-au configurat în spațiul intelectual britanic și american. La curs și seminar sunt comentate textele canonice ale estetici analitice. Printre autorii selectați se numără: Ludwig Wittgenstein, Robin George Collingwood, Arthur Danto, George Dickie, Noël Carol, Monroe Beardsley, Nelson Goodman, Robert Stecker, Morris Weitz, Frank N. Sibley etc.

În primul semestrul, cursul propune o analiză istorică a constituirii tradiţiei analitice în estetică, urmată apoi de o analiză structurală a definițiilor și teoriilor analitice ce încearcă să cuprindă conceptual, prin metode specifice, obiectul artistic, obiectul estetic și opera de artă. Principalele teorii analitice ale creaţiei şi receptării artistice încheie succesiunea temelor din programa rezervată primului semestru.

În cel de-al doilea semestru, sunt analizate cele mai importante teme de reflecţie ce particularizează estetica analitică în lume şi, respectiv, teoriile aferente acestora (i.e. teoria atitudinii estetice, metacriticismul și instrumentalismul, teoria instituțională în cele două variante ale sale etc.) precum şi o serie de analize contextuale ale esteticii puse în conjuncție cu noile segmente de cercetare ştiinţifică a lumii culturii şi conştiinţei: studiile de gen, ştiinţele cognitive, studiile culturale, studiile postcoloniale etc. Cursul are un pregnant caracter interactiv. Analiza de text, reflecția liberă și dezbaterile sunt principalele instrumente didactice care sunt aplicate la acest curs.

Master, Anul I

Programa cursului opțional Estetica contemporană, predat la anul I, master, în două semestre, explorează conceptele, temele dominante și programele de analiză care configurează domeniul esteticii și filosofiei artei în câmpul dezbaterilor teoretice generate de actualele practici artistice din întreaga lume.

Programa cursului sintetizează cele mai discutate tematici din mediul universitar și academic european care privesc stilul continental de gândire ce se fundează pe o filosofie a eului și conștiinței. În primul semestrul, cursul propune o analiză a conceptelor fundamentale şi a marilor tratate de estetică care au configurat, la nivel identitar, stilul estetic continental. Sunt analizate, cu precădere, trei dintre cele mai importante abordări comprehensive specifice esteticii continentale: fenomenologia, analiza existențială și hermeneutica.

În cel de-al doilea semestru, sunt analizate și interpretate prin dezbateri vii, textele semnificative ale domeniului esteticii continentale semnate de autori cu circulație universală: Fr. Nietzsche, Martin Heidegger, H. Georg Gadamer, Walter Biemel, Ortega y Gasset, Karl Gustav Jung, Pierre Bourdieu, Paul Ricoeur, Richard Rorty, Lester Embree. Cursul are un pregnant caracter interactiv. Analiza de text, reflecția liberă și dezbaterile sunt principalele instrumente didactice care sunt aplicate la acest curs.

Master, Anul I

Programa cursului obligatoriu Etica cercetării științifice, predat la anul I, Școala doctorală, într-un semestru, se focalizează în jurul valorilor etice subiacente cercetării științifice de tip doctoral, distribuite în patru mari arii tematice: etica alegerii temei de cercetare, etica metodelor de documentare, problema plagiatului și redactarea corectă a unei lucrări de doctorat în domeniul artelor vizuale. Programa cursului este, deopotrivă, teoretică și practică. Din perspectivă teoretică, cursul prezintă și clarifică cele mai importante tematici aflate la ora actuală în dezbaterile academice legate de etica cercetării științifice. Din perspectivă practică, acest curs poate fi văzut ca un ghid etic de care doctorandul din cadrul IOSUD, UNARTE, trebuie să țină cont atât în cercetarea doctorală individuală, cât și în toate etapele redactării tezei de doctorat.

Master, Anul I

Programa cursului obligatoriu Etică și deontologie academică, predat la Master anul I, într-un semestru, se centreaza in jurul valorii etice cardinale „Binele”, în jurul căreia s-au constituit atât marile doctrine etice, cât și tematicile teoretice și practice legate de acțiunea morală. Programa cursului este, deopotrivă, teoretică și practică. Din perspectivă teoretică, cursul prezintă și clarifică cele mai importante și doctrine etice aflate azi in miezul dezbaterilor morale. Din perspectivă practică, acest curs poate fi văzut ca o specie a eticii aplicate, întrucât propune o perspectivă instrumentală asupra dilemelor etice generate de practicile artistice și de statul artistului în contemporaneitate.

Tematica cursului cuprinde: Concepte fundamentale ale deontologiei academice: conceptul de „lege”, conceptul de „normă”; ideea de deontologie – etimologie și înțelesuri; Integritatea academică – încercări de delimitare conceptuală; etica academică – o specie a eticii aplicate; coduri de etică academică – garant al integrității academice; valori de bază ale lumii academice: obiectivitatea; urmărirea adevărului; acceptarea contra-argumentelor; regulile dezbaterii civilizate; spațiu public și spațiu privat; rușinea și imaginea publică; civilizații ale rușinii și civilizații ale violenței; societatea contemporană ca societate a rușinii; rușinea ca sentiment social; moralitatea ca raportare la Alteritate în cadrul societății; ideea de integritate academică; valorile integrității academice; integritatea academică și imaginea publică; ideea de imagine publică în cultura europeană; ideea de „faimă” – limite etice ale ambiției profesionale; brandul personal și etica promovării de sine etc.