Conservare și Restaurare

Cursul acesta urmărește evoluția arte cinematografice de la invenția sa în 1895 și pănă in contemporaneitate.

Link-uri:
mailing list: fid-una@googlegroups.com

Prof. univ. dr. Ioana Gomoiu

PERIOADA 9-20.03.20 ANUL I     27-30.04.20 ANUL II

Discplina  BIODETERIORAREA PICTURILOR MURALE ȘI A PIETREI se adresează studenților din anul II ciclul licență și are ca obiectiv general pe semestrul II prezentarea diferitelor categorii de biodeteriogeni ce se pot identifica pe suportul litic.

Procesul de biodeteriorare a pietrei se inițiază și se desfășoară cu intensitate diferită în funcție de bioreceptivitatea acesteia, existența acumulărilor organice atmosferice, a compușilor organici folosiți la restaurarea anterioară, condițiile de expunere și de microclimat. Unele materiale constitutive sunt receptive la anumiți biodeteriogeni, iar altele creează condiții optime pentru biologia acestora (existența luminii naturale sau a celei artificiale corelată cu umiditatea în substrat și umiditatea relativă crescută). Aceste condiții favorizează apariția biofilmului (verde albăstrui produs de cianobacterii,  verde produs de algele verzi, roz format de bacteriile producătoare de pigmenți carotenoizi). Suportul litic expus în aer liber este colonizat în timp în trepte. Astfel, cianobacteriile, algele verzi și lichenii sunt colonizatori de ordinul I deoarece se dezvoltă pe substratul pe care îl folosesc numai ca nișă ecologică.

Fungii sunt în general colonizatori de ordinul II și se dezvoltă pe substratul litic ce prezintă compuși organici. Briofitele se dezvoltă pe suportul litic aflat în fază avansată de deteriorare datorită necesității biologice de a fixa rizoizii (echivalenții rădăcinilor plantelor) în protosolul acumulat în lacune, desprinderi sau crăpături.

Cursul este interactiv și se bazează pe expunerea orală dar în condițiile caracteristice perioadei programate,  se derulează prin expunerea on line via Skype. Cursul este însoțit de studii de caz reprezentate de lucrări de cercetare științifică și lucrări de licență sau dizertație.

Cod acces Platforma Google Classroom: ulmxfw5

conf. univ. dr. Maria Dumbrăvician

Drd. Gemănar Ionel

DESCRIERE

În anul 2 de licență  cursul își propune dezvoltarea la viitorii restauratori, pe lângă familiarizarea cu mecanismele specifice restauăarii în general, a atitudinii faţă de patrimoniu şi proteţia sa ,structura elementelor componente legate de conservarea şi restaurarea pietrei. Astfel, o primă etapă este legată de înţelegerea mecanismelor de degradare şi a cauzelor ce generează degradările, cât şi capacitatea de a observa şi a diagnostica tipurile de piatră (cu înţelegerea mecanismelor formării lor) şi tipurile specifice de degradare. În al doilea rând, este necesar a se înţelege posibilităţile admise ale intervenţiilor, şi materialele compatibile utile în intervenţii. Faza finală este de a experimenta practic „in situ”, cunoştinţele acumulate şi de a face diferenţa între „conservare” şi „restaurare” şi analiza considerentelor estetice.

În anul trei al studiilor de licență disciplina își propune concentrarea cunoștiințelor acumulate în anii precedenți pe un studiu de caz ales împreună cu studentul, care să facă obiectul lucrării sale de licență. Studentul este astfel pus în situația de a aplica noțiunile și experiența acumulate până acum pe un caz concret, printr-o abordare interdisciplinară, sub coordonarea permanentă a profesorilor de disciplină precum și a profesorilor de la disciplinele complementare.

Pe perioada cursului studentul trebuie să realizeze o diagnosticare corectă a stării de conservare a obiectului înainte de momentul intervenţiei, pe baza căreia va formula propunerile de intervenție ce vor fi analizate de către comisia de catedră în cadrul examenului de prediplomă. Se face astfel trecerea de la nivelul pur teoretic, privind principiile fundamentale care stau la baza conservării şi restaurării operei de artă, la cazul concret al intervenție de conservare – restaurare pe un obiect ales, care la finalul semestrului  va fi corect diagnosticat și cu un proiect de conservare – restaurare complet.

REPERE BIBLIOGRAFICE

Lorenzo Lazzarini,Marisa Laurenzi Tabasso, Il Restauro della Pietra, CEDAM-Padova 1986;

Mora Paolo şi Laura şi Philippot Paul, Conservarea picturilor murale. Ed. Meridiane, 1986;

Iulian Olteanu, Piatra în patrimoniul românesc, Degradări specifice și tratamente adecvate, Editura A.C.S.- 2015;

Nicolae Anastasiu, Minerale şi roci sedimentare, Determinator, Editura Tehnică Bucureşti;

Nicolae Anastasiu, Dan Jipa, Texturi si structuri sedimentare , Ed.Tehnica Bucureşti – 1983;

Price C. A, „Stone Conservation” , An Overview of Current Research, The Getty Conservation Institute, 1996;

Torraca Giorgio, „Matériaux de construction poreuux, science des mqtériqux pour la conservation architecturale”, ICCROM, Rome, 1986;

Ashurst John, „Mortars, Plasters and Renders in Conservation”, Ecclesiastical Architects’ and Surveyours’ Association;

Camuffo Dario, „Microclimate for cultural heritage”, Environment and Climate research Programme, Ed. Elsevier, Amsterdam-Lausanne-New York, 1998;

M. Winkler,„Stone: Properties, Durability in Man’s Environment”, Springer, 1994;

Lindley, „Sculpture Conservation: Preservation or Interference”, Scolars Press, 1997;

Penny Wiley, The Materials of sculpture, 1993;

Asist. univ. dr. Marcel Scutaru

Disciplina  se desfășoară pe parcursul a trei semestre de cursuri și lucrări practice.

În anul II obiectivele principale sunt înţelegerea demersului artistic și a modalităţilor tehnice de realizare al acestuia cu accent pe tehnicile tradiționale. Formarea capacităţii de a identifica tehnicile folosite de artist cu etapele specifice elaborării formei în sculptură.

Familiarizarea cu spaţiul de lucru, cu dotarile acestuia, cu materialele şi uneltele specifice unor tehnici și însuşirea modalităţilor practice de realizare a unei opere de sculptură cu ajutorul tehnicilor tradiţionale. Educarea gustului prin raportarea la exemple majore din istoria artei in care tehnica stralucit folosită raspunde unui concept artistic de exceptie.

Identificarea mijloacelor de analiză tehnologică funcționale în cazul sculpturii și analiza diferențelor tehnologice care determină comportamentele diferite în ceea ce privește starea de conservare. Se discută și despre viciile tehnice ce conduc la degradarea operei.

Partea practica a cursului presupune familiarizarea cu spaţiul de lucru, cu dotarile acestuia, cu materialele şi uneltele specifice unor tehnici și însuşirea modalităţilor practice de realizare a unei opere de sculptură cu ajutorul tehnicilor tradiţionale prin realizarea de către student a unei lucrări în piatră cu unelte tradiționale.

În anul al III-lea disciplina se axează pe studierea aspectelor tehnologice ale unei opere supusă intervenților de conservare – restaurare în cadrul elaborării Lucrării de Licență. Partea teoretică reia problematica din anul II, aplicate piesei în studiu, iar lucrările practice se concentrează pe realizarea de către student a unei replici ce reconstituie tehnic originalul sau o parte a acestuia.

prof. univ. dr. Ioana Gomoiu

Disciplina se adresează studenților din anul I ciclul licență din semestrul II și are ca obiectiv general prezentarea diferitelor categorii de biodeteriogeni ce se pot identifica pe diferite obiecte de patrimoniu și monumente istorice.

Biodeteriogenii (micro și macrobiodeteriogeni) se dezvoltă pe suprafața operei de artă receptivă (bioreceptivitate). Opera de artă, în funcție de structura chimică de natură organică, depunerile organice acumulate în timp și condițiile de microclimat poate deveni substrat nutritiv pentru biodeteriogenii cu nutriție de tip heterotrof (unele bacterii și fungi). Opus, opera de artă cu structură minerală și fără depuneri organice dar plasată în condiții de microclimat neadecvate pentru conservare este folosită de biodeteriogeni ca nișă ecologică. Organismele deteriorează opera de artă prin mecanisme specifice biofizice și biochimice. Astfel, biodeteriogenii acționează mechanic și prin produși de metabolism (acizi organici, enzime pigmenți). Analiza directă și cu ajutorul aparatelor de mărire efectuată asupra operei de artă, permite restauratorului să recunoască o suprafață biodeteriorată și în funcție de morfologia bioteriogenului să emită suspiciunea de biodeteriorare respectiv categoria de biodeteriogen (alge, fungi, licheni, insect etc).

Cursul este însoțit de studii de caz reprezentate de lucrări de cercetare științifică și lucrări de licență sau dizertație.

Cursul este interactiv, se bazează pe expunerea orală în general și on line. Cod acces Platforma Google Claasroom: jnz23mb

Prof. dr. Ioana Gomoiu

Activitățile cursului pot fi urmărite on line pe platforma Google Classroom, cod acces vkwxqnj.

Cursul abordează modalitățile de conservare pe termen lung (principii, metode, evaluare) raportate la starea de conservare a monumentului, la proprietățile materiei originale și la funcționalitatea pe care acesta o va avea după finalizarea intervențiilor de conservare-restaurare. Se prezintă modul în care, pe baza documentației existente, se stabilește eficiența tratamentelor de decontaminare efectuate și se evaluează modul în care respectivul monument este întreținut în vederea asigurării conservabilității. Pe baza analizei studiilor de caz prezentate și a lucrărilor științifice publicate în domeniu, li se solicită studenților elaborarea unui studiu de caz virtual de conservare preventivă pe termen scurt și pe termen lung. Cursul este interactiv, se bazează pe expunerea orală în general și on line în condițiile caracteristice acestei perioade.

Drd. Ioana Olteanu

În procesul de conservare – restaurare imaginea fotografică reprezintă un capitol important ce poate furniza un maxim de informații în măsura în care aceasta este utilizată corespunzător. De aceea, înțelegerea funcționării unei camere foto, a performanțelor și limitărilor diferitelor tipuri de camere, obiective și senzori va sta la baza obținerii imaginilor fotografice elocvente. Acestea vor livra, prin tipurile de lumini alese în funcție de obiectul studiat (pictura murală și fotografia de arhitectură, pictura pe suport de lemn, pictura de șevalet, textile, metal, ceramică și alte obiecte de muzeu), prin utilizarea diferitelor tehnici speciale  de fotografie (fotografia digitală în infraroșu, fotografia digitală în lumină UV), sau prin tehnicile avansate de documentare (fotogrametrie, scanare 3D, baze de date) informații cantitative și calitative ale obiectelor în studiu. Utilizarea scalei colorimetrice (ColorCheker) urmărește realizarea fotografilor într-o gama cromatică cât mai apropiată de cea a obiectului studiat, fără abateri subiective în procesul de prelucrare a imaginii.

Imaginile fotografice relevante și utile obținute în procesul documentării fotografice vor necesita un mediu de stocare a informației, vor avea nevoie de o prelucrare a imaginii, sau se va dori publicarea lor. Astfel, finalul cursului va cuprinde noțiuni introductive de stocare și prelucrare a imaginii (prezentarea pachetului Adobe Photoshop, Bridge, Lightroom / vector versus raster / stocarea informației pe termen lung), tipuri de formate  (RAW, tiff, jpg), cât și noțiuni referitoare la publicarea lor pe diferite suporturi (web, print digital).

Noțiunile teoretice vor fi susținute prin exemple practice realizate pe parcursul fiecărei întâlniri, iar studiile de caz vor completa partea practică a acestui curs.

dr. Ioana Gomoiu

Cursul se desfășoară on line pe platforma Google Classroom , cod acces imf3300.

Disciplina Etiopatogenia operei de artă are ca obiective generale cunoașterea procesului de biodeteriorare, a metodologiei de tratament, a biodeteriogenilor și a principiilor de acțiune a compușilor chimici, respectiv a radiațiilor cu efect biocid. Sunt prezentate principalele tipuri de tratamente de decontaminare și oportunitatea aplicării lor în funcție de starea de conservare, structura chimică a obiectului/monumentului și condițiile de microclimat. Prin prelegeri interactive sunt detaliate noțiunile fundamentale referitoare la activitatea de decontaminare precum și cele caracteristice pentru diferite categorii de biodeteriogeni (bacterii, alge, fungi microscopici, fungi macroscopici și licheni) ce colonizează obiectele de patrimoniu/monumente istorice. Cunoștințele fundamentale și cele rezultate din prezentarea unor studii de caz (din activitatea de cercetare proprie UNAB și lucrări de dizertație elaborate, dar semnificative) contribuie la conștientizarea viitorului restaurator în abordarea științifică a restaurării și a responsabilității în asigurarea conservabilității pe termen lung a obiectului/monumentului.

Cursul este interactiv, se bazează pe expunerea orală în general și on line în condițiile caracteristice acestei perioade.

Profesori: dr. Dan Mohanu, dr. Cristina Serendan

Program curs: 04.05-15.05.2020

Activitățile cursului se vor desfășura online, în perioada stabilită,  pe Skype (unacroa) între 9am-12am, și pe platforma Google Classroom, cod acces 7xfaadp.

Cursul propune modelul ideal de structurare a cercetării multidisciplinare a unui obiect artistic sau monument. Cele două direcții de cercetare specifice restauratorului: cercetarea directă a obiectului /monumentului și cercetarea de arhivă, sunt prezentate în prima parte a cursului. Apoi sunt explorate posibilitățile de coroborare de către restaurator a informațiilor din domeniul structurii, chimiei, biologiei, microbiologiei, fizicii, mineralogiei şi petrografiei, istoriei și istoriei artelor, paleografiei, arheologiei, și prezentarea lor pe o structură și într-un format clar și accesibil.

La finalul cursului studenții vor avea o imagine de ansamblu asupra etapelor de cercetare absolut necesare pentru o evaluare corectă a stării de conservare a unui obiect / monument și stabilirea metodologiei de conservare – restaurare a acestuia.

Profesor invitat dr. Anca Luca

Activitățile cursului pot fi urmărite pe platforma Google Classroom, cod acces ayjuzgl.

Cursul are ca obiectiv principal însușirea elementelor de bază ale Petrografiei, pentru o mai profundă înțelegere a rocilor prezente în operele de artă și clădiri de patrimoniu. Disciplina este o continuare naturala a cursului de Mineralogie. Prin cursul de Petrografie se obțin elementele care definesc rocile, implicit terminologia specifica, precum si criteriile de sistematica petrografica. In ansamblu, cunoștințele de petrografie stau la baza înțelegerii mecanismelor si cauzelor care intervin în procesele de degradare a componentelor litice din lucrările de artă, astfel ca, în final, sa se aleagă cea mai buna soluție de conservare – restaurare a pietrei.

Petrografia contribuie la adoptarea de către studenți a unei atitudini științifice față de metodele pe care le vor utiliza, în vederea conservării și / sau restaurării obiectele litice, prezente în operele de artă.

Profesor invitat lect. univ. dr. Anca Cornelia Luca

Activitățile cursului pot fi urmărite și pe platforma Google Classroom, cod acces ayjuzgl.

Cursul urmărește familiarizarea studenților cu elementele de bază ale cristalografiei geometrice utilizate în mineralogie, cu metoda de studiu macroscopic a mineralelor și a criteriilor de recunoaștere şi clasificare a acestora. Disciplina contribuie esențial la înțelegerea profundă a materialelor minerale care se întâlnesc în compoziția culorilor și a suporturilor pentru pictură și sculptură. Studenții vor fi capabili să înțeleagă mai bine diferențele de structură și comportament între diferitele tipuri de materiale minerale, roci, precum și modul lor de formare.

dr. Cristina Cojocaru

Activitățile cursului pot fi urmărite pe platforma Google Classroom, cod acces ubahmou.

Cursul se desfășoară pe durata a trei semestre și se adresează anilor de studiu II și III, urmărind familiarizarea studenților cu noțiunile de bază, terminologia și conceptele operaționale specifice metodei iconografice aplicată în domeniul artei religioase. Conținuturile principale ale disciplinei au în vedere relația dintre text și imagine, raportarea iconografiei la dogmă și la practica liturgică, etapele de transformare a reprezentării sacre de la începutul istoriei creștine până în contemporaneitate și regulile de compunere a unui program iconografic.

În primul semestru al anului II sunt predate noțiuni introductive care explică legitimitatea și autoritatea imaginii religioase în creștinism, originile artei creștine și evoluția simbolurilor și temelor sacre din perioada paleocreștină până la finalul perioadei iconoclaste. Cel de-al doilea semestru este dedicat studierii icoanei, iconostasului și a obiectelor liturgice: sfinte vase, veșminte și mobilier. Urmărind semnificația, evoluția stilistică și tehnicile de materializare ale acestor forme de artă religioasă studenții vor dobândi competențe de analiză vizuală și iconografică specifice domeniului, aplicabile pentru identificarea, încadrarea cronologică și descrierea pieselor și a temelor.

Cursul continuă în anul al III-lea, pe parcursul primului semestru, cu studiul ansamblurilor iconografice, pe baza unor exemple de pictură murală ortodoxă din spațiul românesc (Țara Românească, Moldova, Transilvania), dar și din cel balcanic (Grecia, Serbia, Bulgaria, Macedonia) și din cel rusesc, care pun în lumină elementele de unitate și diversitate iconografică apărute de-a lungul secolelor (XII –XXI). Parcurgând succesiunea tradițională a diviziunilor spațiului eclezial: altar, naos, pronaos pridvor, studenții vor fi capabili să înțeleagă regulile care guvernează compoziția programului iconografic într-o biserică creștină răsăriteană, precum și particularitățile tematice specifice fiecărei unități planimetrice și modul în care opțiunile iconografice răspund funcțiilor acesteia.

Lect. univ. dr. Romeo Gheorghiță

Disciplina documentația de conservare-restaurare, prin competențe şi mijloace
specifice, urmărește acumularea cunoştinţelor teoretice şi practice privind redarea obiectivă a
aspectelor tehnologice, ale stării de conservare, a investigațiilor științifice, a metodologiei de
conservare-restaurare. Cursul  vizează pregătirea viitorilor conservatori și restauratori, pentru întocmirea unor documentaţii şi proiecte interdisciplinare. În contextul dezvoltării programelor de tehnoredactare, arhivare și prelucrare a textelor și imaginilor pe calculator se urmăreşte o aplicare a acestora în elaborarea documentaţiei specifice prin realizarea documentaţiei scrise, documentației cu imagini fotografice, elaborarea releveelor desenate în forme cât mai obiective. Cursul cuprinde criterii, metode și mijloace de întocmire a lucrărilor
privind documentația de conservare-restaurare după cum urmează:

• Documentaţia scrisă, se realizează structural prin redactare organizată/sistematică: a.) fișe de evidență/inventar, fişe deconservare-restaurare, jurnalde conservare-restaurare,dosarul preliminar de conservare-restaurare.
• Documentaţia fotografică, se realizează prin imagini și compoziții fotografice cu un conținut
  specific/particular documentaţiei de conservare-restaurare a patrimoniului artistic vizual, din
  colecții muzeale sau din cadrul edificiilor de arhitectuă.
• Documentaţia grafică de specialitate (desenată la scară) este realizată prin elemente complexe de exprimare grafică: a.) schițe de ansamblu și detaliu, planşe desenate; b.) relevee de ansamblu la scară/cu scară grafică inclusă: 1:1,1:2, 1:5, 1:10, 1:50, etc.

Temele cursului urmăresc, prin abordarea lor, subiecte diferite. În anul al III lea, cursul se realizează pe subiectele alese (studii de caz), în cadrul lucrării de licență. Se realizează și se completază în cadrul temelor, fișe analitice de inventar, evidență ale bunurilor culturale din patrimoniul mobil, cum ar fi de exemplu: pictură de șevalet, lemn policrom, pictură murală extrasă, ceramică decorativă, basorelief din ipsos, etc. Se exersează de asemenea realizarea de fișe de conservare-restaurare pe diferite studii de caz din patrimoniul muzeal, dar și pentru componente artistice diferite din monumente istorice. Realizarea dosarului de conservare-restaurare (preliminar) pentru componente artistice din cadrul unor monumente istorice dinpatrimoniul construit, cum ar fi: case, biserici, castele, edificii, site-uri arheologice, etc.

Activitatea cursului se desfășoară și pe platforma Google Classroom, cod: llo6b6z. Program curs: An 1 – 11.05-22.05.2020; An 2 – 30.03-10.04.2020 și 04.05 – 08.05.2020, An 3 – 27.04-30.04.2020

Bibliografie selectivă:

Aldrovandi Alfredo ,Marcello Picollo, Metodi di documentazion e indagini non invasive nei dipinti, Ed. Il Prato,
Sonara (PD), 2007.
Bortolotti Irene, Grafica al computer per il restauratore, ed. Il prato, Sonara (PD), 2006.
Licherdopol Andrei, Editarea foto pe înțelesul tuturor.Photoshop CS5, ed. 3D Media Communications, Brașov, 2011.
Mark Galer, Les Horvat, Imaginea digitală, ed. Ad Libri, București, 2004.
Mora Paolo şi Laura / Philippot Paul, Conservarea picturilor murale, ed. Meridiane, 1986.
Schmid Werner, Grafic Documentation Systems in Mural Painting Conservation, ICCROM-Rome, 2000.
Sherry Kinkoph, Microsoft Office Power Point 2003 în imagini, ed. Teora, București, 2004.
Thomson Gary, La conservation des peintures murales en Moldavie, Rapport sur la mission de MM.,C.I.C., 1970.
Site-uri web:
http://www.cultura.ro/resurse-patrimoniu-cultural
https://patrimoniu.ro/
https://www.iccrom.org/resources/library-services
https://www.iccrom.org/sites/default/files/2018-02/2000_schmid_gradoc_rome_77215_light.pdf

Lect. univ. dr. Gheorghiță Romeo

Activitatea cursului se va desfășura și pe platforma Google Classroom, cod acces xvcvpod. Anul II, Perioada: 13 04 – 24 04 2020 / Anul III, Perioada: 23 03 – 03 04 2020

Descriere curs.

Cursul teortico-practic îşi propune în prima etapă descoperirea textelor esențiale din tratatele și eminiile medievale de pictură și prin acestea aflarea metodelor de realizare vechilor tehnici de realizare. În a doua etapă prin exercițiile de transpunere a imaginilor se experimentează modalităţile practice de realizare a vechilor tehnici de pictură parietală: a fresco, a secco, zgraffito, mozaic, stucatură policromă, etc. Prezentările din cadrul cursului vor arăta paticularitățile tehnologice, calitatea materialele prin analize, investigații diferite, dar și manierele artistice de realizare ale picturilor și decorațiilor murale în diferite zone și perioade istorice. Imaginile picturilor alese pentru transpunerea practică, desfășurarea tehnologică realizată în cadrul demersului didactic, sunt detalii de pe suprafeţe murale. Detaliile provin din spațiul monumentelor istorice, edificii funerare, lăcașuri de cult sau laice din patrimoniul românesc sau european. Prin acestea se vor urmării caracteristicile picturilor murale în tehnica al fresco, freso-secco, a calce, al secco și cercetarea tehnologiei de realizare a imaginilor plastice.
Aflându-se între pregătirea artistică şi pregătirea ştiinţifică de bază ce priveşte structura materială a operei de artă, cursul analiza tehnologică a picturilor murale, prin abordările sale particulare contribuie la formarea complexă şi specializată a viitorilor conservatori și restauratori.

Temele cursului se structurează după cum urmează:

• Analiza materialelor și a instrumentelor folosite în pictura murală, pentru tehnica al fresco, a secco, variantele istorice utilizate de-a lungul timpului.
• Etapele tehnologice de realizare – operaţiuni specifice fiecarei etape de realizare a picturii.
• Realizarea schiţei, desenului pentru transpunere.
• Pregatirea structurii suport a picturii-suprafeţa zidului.
• Pregătirea stratului suport de preparaţie – mortare, văruieli, grunduri (arriccio, intonaco, intonachino).
• Prepararea materiei liante pentru detaliile în tehnica al secco realizate (emulsii, mordanți).
• Pregătirea pigmenţilor şi prepararea culorilor.
• Testarea culorilor a gamei şi a acordurilor cromatice.
• Aplicarea succesivă a straturilor de culoare utilizate. Se vor urmări, raportul cromatic şi tehnologia de aplicare specifică tehnicilor al fresco şi al secco, etc.
• Realizarea unor imagini cu detalii sugestive în tehnica aleasă – pictură de tradiție bizantină sau occidentală europeană.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Cennini, Cennino, Tratatul de pictură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977
Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Edi. Sophia, Bucureşti, 2000
Drăguţ, Vasile, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Ed.ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti,1976
Podlacha, Wladyslaw, Nandriş, Grigore, Umanismul picturii murale postbizantine, vol. 1, Latura tehnică a
picturilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985
P. Mora, L.Mora, P.Philippot,Conservarea picturilor murale, Ed. Meridiane, 1986.
Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Enciclopedică, 1972.
Cesare Brandi, Teoria restaurării, Ed. Meridiane, 1996.
V. Drăguţ / I. Istudor, Pagini de veche artă românească, Ed. Academiei, 1985.
Ioan Istudor, Noțiuni de chimia picturii, Ed. D.P. House, 2006.

Ing. ch. Mihai Lupu, asistent ing. ch. Irina Huică

1. Conceptele: Cursul adanceste cunoasterea materialeleor constitutive ale operelor de arta si a monumentelor de către viitorii restauratori prin teorie si practica prin exemplificare directa, cerectarea vizuala si la microscop. Deasemenea incepe sa apropie necesitatea analizelor pentru cunoasterea materialelor de catre restauratori 2. Teme generale ale programului de studiu (cursului) Materiale introduse în opera de artă prin tratamentele de conservare-restaurare. Adezivi şi consolidanţi utilizați în restaurare Solvenţi utilizati in restaurare, agenti de suprafata, enzime Reactivi si alte produse folosite in restaurare Analize microchimice pentru lucrarea de licenta, abordarea stiintifica a materialului scris.

Bibliografie:

Google classroom: l5gvvjf3

Asist. univ. dr. Marcel Scutaru

Program curs: An 1 – 17.02-21.02. 2020; 02.03 – 06.03.2020; 06.04 – 10.04.2020 / An 2- 24.02-28.02.2020; 09.03-20.03.2020;

Materialele pentru curs pot fi accesate și pe platforma Google Classroom cu codul xvcvpod.

Cursul este structurat pe trei mari categorii: studiul desenului, al culorii și al formei tridimensionale.

Studiul desenului. Pentru viitorul restaurator desenul este predat sub formă de lucrări practice pe parcursul a patru semestre ca formă de studiere a naturii, de exersare a spiritului de observație, a capacității de înțelegere și de redare. Se urmărește de asemenea cunoașterea posibilităților de expresie plastică specifice desenului, înțelegerea demersului creator al maeștrilor, cultivarea bunului gust şi a componentei artistice a personalității studentului. În anul I temele se concentrează pe cunoașterea și exersarea elementelor de limbaj linia, punctul şi pată, pe studierea proporțiilor, a ritmului, a secțiunii de aur în natură și în lucrările unor artiști.

Studiul culorii. În anul I se urmărește se urmărește cunoașterea fenomenelor cromatice care stau la baza imaginii plastice, observarea, analiza și redarea în culoare, în termenii limbajului plastic a unor motive din natură.

Studiul formei tridimensionale. Pe parcursul a patru semestre de lucrări practice se urmărește cultivarea capacității de observație și înțelegere a naturii, de redare în formă tridimensională a realității.

Temele din anul I sunt legate de însușirea unor noțiuni generale despre sculptură, despre tehnica modelajului în lut și formarea unei culturi plastice în domeniul sculpturii prin analiza modului în care este concepută și construită opera de artă.

Ing. dr. Roxana Rădvan

Cursul de desfășoară pe platforma Google Classroom și poate fi accesat cu codul ju6qwmn.

Cursul se întinde pe două semestre și presupune cunoașterea elementelor specifice și a termenilor folosiți în explicarea fenomenelor fizice legate de analiza instrumentală a materialelor utilizate în elaborarea operelor de artă. Temele generale ale cursului includ studiul legilor fundamentale care guvernează fenomenele fizice și interacția radiațiilor electromagnetice și a radiațiilor ionizante cu materia. In semestrul al 2-lea cursul va continua cu studiul interacției radiațiilor electromagnetice și radiațiilor ionizante cu materia si se va completa cu principiile de funcționare ale aparaturii și instrumentelor care captează imaginile necesare investigării operelor de artă și interpretarea rezultatelor obținute prin aplicarea metodelor instrumentale.

conf. univ. dr, Maria Dumbrăvician

Metodologia conservării şi restaurării îşi propune în anul trei al studiilor de licență concentrarea cunoștințelor acumulate în anii precedenți pe un studiu de caz ales împreună cu studentul, care să facă obiectul lucrării sale de licență. Studentul este astfel pus în situaȘia de a aplica noȘiunile Și experienȘa acumulate până acum pe un caz concret, printr-o abordare interdisciplinară, sub coordonarea permanentă a profesorilor de disciplină precum Și a profesorilor de la disciplinele complementare.

Pe perioada cursului studentul trebuie să realizeze o diagnosticare corectă a stării de conservare a obiectului înainte de momentul intervenţiei, pe baza căreia va formula propunerile de intervenție ce vor fi analizate de către o comisie compusă din cadrele didactice ale departamentului sau membri invitați în cadrul examenului de prediplomă. Se face astfel trecerea de la nivelul pur teoretic, privind principiile fundamentale care stau la baza conservării şi restaurării operei de artă, la cazul concret al intervenție de conservare și restaurare pe un obiect ales.

Activitatea cursului se desfășoară online pe platforma Google Claasroom, Skype și WhatsApp

Perioda de curs: 6.04-17.04. 2020; ora: 9.00-12.00

Bibliografie:

HMC08_Historical_Mortars_Conference_Characterizati.pdf

ICOM_CIMCIM_Bulletin_2019_1_January. pdf

Ethics in conservation_Newsletter

Il restauro dei frammenti dell’affresco absidale de la Chiesa San Pietro a Toscana: https://youtu.be/CBmGSAEG260

Lect. univ. dr. Cristina Serendan

Program curs: 18.05-22.05.2020, zilnic între 9am-12am pe Skype (unacroa)

Activitatea cursului se desfășoară on line și pe platforma Google Classroom cu codul de acces: sujv3mn

Disciplina contribuie la stabilirea si dezvoltarea proiectului de cercetare care face subiectul lucrării de master. Pe parcursul acestui semestru vor fi abordate aspecte metodologice de cercetare, aspecte de structurare și conținut, aspecte de tehnoredactare și de documentarea corectă. Studenții sunt ghidați individual, cu recomandări și proceduri aplicate studiul ales. Abordarea pluridisciplinară a cercetării se materializează prin inițierea de colaborări punctuale cu specialiștii responsabili de infrastructura de cercetare a Centrului de Cercetare CROA din UNArte, cu profesorii din disciplinele complementare și prin colaborarea cu parteneri externi.

Lect. univ. dr. Cristina Serendan

Program curs: 13.04. – 01.05.2020, întâlnire Skype zilnic între 9am-12am.

Activitatea cursului se desfășoară on line și pe platforma Google Classroom cu codul de acces usw6xsc.

Descriere:

Cursul îşi propune o desfășurare în etape pe perioada celor trei ani de studiu a principalelor aspecte privind metodologia conservării şi restaurării picturilor pe suport de lemn. În abordarea acestui curs se propune alternarea informaţiilor practice cu cele teoretice și cu informațiile derivate din disciplinele sau materiile de studiu complementare: istoria artei, biologia, chimia, fizica, cromatologia, etc. Pe parcursul acestui semestru vor fi discutate trei teme majore: a) identificarea și clasificarea formelor de degradare a picturilor în funcție de factorii și cauzele de degradare, b) consolidarea picturilor pe lemn și c) curățarea picturilor pe lemn. Exercițiile practice au în vedere experimentarea lucrului cu diferiți consolidanți sau cu solvenți comuni și vor fi adaptate la constrângerile impuse de imposibilitatea lucrului în atelier și a procurării lor de către fiecare student.

Bibliografie selectivă:

EwaGlos: European Illustrated Glossary Of Conservation Terms For Wall Paintings And Architectural Surfaces, English definitions with translations into Bulgarian, Croatian, French, German, Hungarian, Italian, Polish, Romanian, Spanish and Turkish, edited by Angela Weyer, Pilar Roig Picazo, Daniel Pop, JoAnn Cassar, Aysun Özköse, Jean-Marc Vallet, Ivan Srša, Series of publications by the Hornemann Institute, Volume 17

Stanley Taft W., Mayer James W., The Science of Paintings, Springer 2000

Istudor I., Noțiuni de chimia picturii, editura ACS, 2011

Dorge V.,  Howlett  F. C. (Eds), Painted wood: history and conservation,  , Getty Publications, 27 aug. 1998, disponibila pdf la pagina http://getty.edu/conservation/publications_resources/pdf_publications/paintedwood.html

Dardes K., Rothe A. (Eds), The Structural Conservation of Panel Paintings: Proceedings of a Symposium at the J. Paul Getty Museum, Getty Conservation Institute, 1998, disponibila la pagina http://www.getty.edu/conservation/publications_resources/pdf_publications/panelpaintings.html

Lector univ. dr. Cristina Serendan

Program curs: 23.03 – 03.04.2020, zilnic 9am-12am, întâlnire Skype – unacroa

Descriere:

Cursul prezintă o evoluție succintă a tehnicilor de pictură pe panou pornind de la construcția suportului de lemn și până la stratul pictural. Vor fi discutate materialele, tehnicile, contextul artistic și relația dintre tehnică și concept în diferite perioade ale istoriei artei. Cursul îmbină noțiunile teoretice cu exerciții practice. Pornind de la rețete din tratatele de pictură și de la rezultatele cercetărilor științifice, partea practică se va concentra pe experimentarea lucrului cu diferiți lianți și reconstituirea unor detalii tehnice din picturi pe panou după procedurile originale.

Planul cursului, bibliografia și alte suporturi de curs se descarcă de pe google classroom cod ajhxa77.

BIBLIOGRAFIE:

Theophilus De diversis artibus or Schedula diversarum artium (in three books, date controversial but ca. 1125) A good English translation: Theophilus, On Diverse Arts, ed. J.G. Hawthorne and C.S. Smith (c. A.D. 1100) (NY:Dover) 1963, ed a doua 1979

Cennino Cennini, Il Libro dell’Arte,   disponibil la http://www.noteaccess.com/Texts/Cennini/

Dionisie din Furna, (1979) Carte de pictura, Ed. Meridiane, Bucuresti

Merrifield Mary P., (1999) Medieval and Renaissance Treatises on the Arts of Painting : Original Texts With English Translations, Dover Publications, first edition

Thompson V. Daniel, The practice of tempera painting, Dover publications, 1962

Painted wood: history and conservation, Editori Valerie Dorge, F. Carey Howlett, Getty Publications, 27 aug. 1998 – 552 pagini, disponibila pdf la pagina http://getty.edu/conservation/publications_resources/pdf_publications/paintedwood.html

Doerner Max, (1992) Malmaterial und seine Vervendung im Bilde, Ferdinand Enke Verlag, Stuttgart

Bomford, David, Jill Dunkerton, Dillian Gordon, and Ashok Roy, (1989) Art in the Making: Italian Painting before 1400 , London:National Gallery Publications

Jill Dunkerton, Durer to Veronese: Sixteenth-Century Painting, Yale University Press, 2002

Jileen Nadolny ICOM-CC Preprints, 15th Triennial Meeting, New Delhi, 22-26 September 2008 (2 volumes), Chapter: One craft, many names: gilders, preparers, and polychrome painters in the 15th and 16th centuries, Publisher: ICOM-CC / Allied Publishers, Editors: J. Bridgeland, pp.Vol. 1, pp. 10-17

http://www.woodanatomy.ch/

http://closertovaneyck.kikirpa.be/

http://www.conservation-wiki.com/w/index.php?title=Paintings

Technologia Artis https://technologiaartis.avu.cz/a_2vse-studie-techn.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Paul_Rubens

http://www.oil-painting-techniques.com/analysis-peter-paul-rubens.html

http://www.lalaragimov.com/research

http://www.oil-painting-techniques.com/analysis-peter-paul-rubens.html

Bizanțul în lecturi moderne, ITA, Master I / CR, Murală, Master II (opțional)

Cursul se desfășoară pe platforma Google Classroom

https://classroom.google.com/u/2/c/NzI3MDE4MDQxMzVa

Prelegerile se vor organiza pe Google Meet

Curs anul I ITA – Arta românească după 1960 – în perioada aprilie-finalul semestrului II

(valabil si pentru anul II FAP si FADD)

Anul universitar 2019-2020

1. Scurtă descriere a prelegerilor

Cursul cuprinde referiri la pictura, sculptura, grafica, artele decorative, fotografia, instalaţiile, performance, arta video şi digitală din anii 1960 până către prezent, în România. Vor fi incluşi în prezentări şi artiştii români din diaspora. Între reperele marcante ale deceniilor opt şi nouă ale secolului XX se înscriu şi taberele de sculptură (Măgura, Arcuş, Scânteia-Iaşi, Hobiţa…), ele reprezentând elemente identitare consistente pentru plastica noastră în epocă. Un alt „capitol“ pe care îl considerăm important şi care va beneficia la rândul său de o expunere separată, îl constituie prezenţele româneşti la Bienala de la Veneţia, după 1960.

17 mart. – Pictura Renașterii în Italia, sec. al XV-lea (partea a doua). Au fost avute în vedere creațiile următorilor artiști: Fra Angelico, Benozzo Gozzoli, Masolino da Panicale, Masaccio, Paolo Uccello, Domenico Ghirlandajo, Sandro Botticelli, Andrea Mantegna, Școala ferareză. Pentru această din urmă școală de pictură s-a procedat la o prezentare a ideilor lui Aby Warburg legate de ciclul de fresce din Palatul Schifanoia. S‑a adăugat un suport de curs (16 pagini) și un text suplimentar, în afara bibliografiei obligatorii: Pierre Francastel, Un mister parizian ilustrat de Paolo Uccelo: Miracolul ostiei de la Urbino. Un material ilustrativ complet a fost expediat studenților (cca. 70 imagini).

24 mart. – Pictura Renașterii în Italia, sec. al XVI-lea (Leonardo, Rafael). Studenților le-a fost pusă la dispoziție o înregistrare video a cursului. Un suport de curs a însoțit înregistrarea video (13 pagini). Două texte au fost puse la dispoziția studenților (în afara bibliografiei obligatorii indicate la începutul anului universitar): E. H. Gombrich, „Capetele grotești” (Leonardo) și „Rafael: Madonna della sedia”, în Moștenirea lui Apelles, București, Meridiane, 1981. Un amplu material ilustrativ (reproduceri) a fost pus la dispoziția studenților.

31 mart. –  Pictura școlii venețiene în sec. al XV-lea și al XVI-lea (Antonello da Messina, Vittore Carpaccio, pictorii din familia Bellini: Jacopo, Gentile și Giovanni Bellini, Giorgio di Castelfranco zis Giorgione, Tiziano Vecellio, Jacopo Robusti zis Tintoretto, Paolo Caliari zis Veronese, pictorii din familia Bassano: Francesco, Leandro, Gerolamo).

Studenților le-a fost pusă la dispoziție o înregistrare video a cursului. Un suport de curs a însoțit înregistrarea video (13 pagini). Două texte au fost puse la dispoziția studenților (în afara bibliografiei obligatorii indicate la începutul anului universitar): Salvatore Settis, Giorgione’s Tempest. Interpreting the Hidden Subject, The University of Chicago Press și Victor Ieronim Stoichiță, „Critica de artă la Veneția și dilemele picturalității”, în Secolul de aur al picturii venețiene, București, Meridiane, 1980. Din același volum studenții au fost îndemnați să parcurgă fragmente din corespondența lui Pietro Aretino (scrisori către Tițian). Un amplu material ilustrativ (reproduceri) a fost pus la dispoziția studenților.

Materialul a fost diseminat pe cale digitală. Dosarul cursului a fost pus la dipoziția fiecărui student pe adresa sa e-mail, transmisă de secretariat.