Licenta An l
Studiul desenului
– urmăreşte prezentarea şi însuşirea principiilor de bază ale disciplinei, familiarizarea cu regulile şi metodele de lucru, corectarea deficientelor de observaţie şi execuţie precum şi evoluţia studenţilor către un anumit nivel de profesionalism în abordarea şi realizarea temelor de atelier.
– temele au în vedere exerciţiul observaţiei atente a paginaţiei, proporţionării şi mişcării volumelor transpuse bidimensional; în cadrul desenelor sunt exersate diverse tipuri de linii urmărindu-se calitatea acestora în funcţie de volumul studiat. Teme propuse: studiu de portret, studiu după corpul uman în diverse posturi, de la simplitatea frontală sau dorsala la contrapost, studiu după materiale didactice (copii după gipsuri antice) care au o compoziţie simplă, clară, uşor de urmărit.
Studiul formei- modelaj
– urmăreşte cu precădere familiarizarea studenţilor cu principiile de bază ale reprezentării tridimensionale; însuşirea metodelor de lucru necesare construcţiei unui volum prin modelaj în lut, prezentarea instrumentarului specific – unelte, armaturi, întreţinerea lutului, etc.
– se urmărește însuşirea individuală a conceperii şi execuţiei structurilor pe care se construiesc diversele tipuri de modelaj – armăturile necesare oricărui tip de modelaj – relief, personaj ronde-bosse, portret, etc.
– lucrările de atelier au în vedere exerciţiul construcţiei pornind de la structurarea şi proporţionarea corectă a volumului general şi până la observaţia atentă a detaliilor ansamblului. Teme propuse: studiu de portret mărime naturală, studiu ronde-bosse după corpul uman în diverse posturi, cu dimensiune redusă – de la 40 de cm. la ½ din mărimea reală; studiu după materiale didactice (replici după gipsuri antice).
Compoziţie
– familiarizarea studenţilor cu bazele compoziţiei – prezentarea a noţiunilor elementare ale disciplinei: definirea volumului sculptural, ritmul formelor, alternanta între plin şi gol, concav şi convex;
– noţiuni aplicative – elaborarea şi evoluţia structurilor compoziţionale, elemente de tehnici şi tehnologii de transpunere sculpturală – materiale de transpunere tradiţionale şi neconvenţionale, tipologii de armaturi, materiale şi obiecte ready-made, asamblaj; compoziţie figurativă şi non-figurativa, îmbinarea creativă şi compoziţionala a elementelor anatomice-figurative cu formele geometrice. Teme propuse: schiţe de observaţie după subiecte vegetale, organice, minerale, teme cu subiecte mitologice, etc.; documentare în muzee.
Tehnologia ipsosului
– odată cu primele cursuri de modelaj şi compoziţie studenţii deprind noţiunile tehnice ale armaturii pentru portret şi figura întreaga, ale armaturilor pentru compoziţia ronde bosse şi relief, instrumentele folosite la modelaj, despre sela, sele rotative, etc. Tehnologia ipsosului este primul pas spre transpunerea lucrărilor; trebuie însuşita corect de către studenţi pentru că oferă pe lângă transpunerea imediată şi posibilitatea experimentării cu alte metode derivate din tehnologia ipsosului: stuc, ciment, turnarea în diverse materiale plastice/răşini, pământ presat şi apoi ars, etc.
Crochiuri- disciplină opțională
– crochiurile după model viu, oferă posibilitatea fiecărui student de a-şi dezvolta abilităţile şi capacităţile de observaţie şi analiza directă asupra naturii, inclusiv generarea unui stil personal de interpretare corectă şi execuţie originală a subiectului respectiv.
Cadre didactice:
– lector univ. dr. Reka Csapo Dup
https://classroom.google.com/u/2/c/NzIzOTY5MDk5OTda
– lector univ. dr. Dumitru Cojocaru
https://classroom.google.com/u/2/c/NTcwNTcxNzc0NDVa
Licenta An ll
Studiul desenului
– urmăreşte extinderea capacităţilor profesionale ale studenţilor în utilizarea creativă a metodelor specifice de lucru şi dezvoltarea capacităţilor de analiză şi sinteza la nivelul desenului.
– temele sunt axate pe exerciţiul reprezentării bidimensionale a volumetriei sculpturale printr-o varietate de metode şi materiale de lucru specifice. Teme propuse: studiu după corpul uman şi materiale didactice de un nivel mai complex care permit o sintetizare a cunoştinţelor şi abilitaţilor dobândite de studenţi. Un rol important îl au exemplificările cu desene de sculptori din diverse perioade de timp ori zone stilistice.
Studiul formei- modelaj
– disciplina urmăreşte cu prioritate dezvoltarea capacităţilor de construcţie, analiza şi sinteza asupra materialului de transpunere, dublată de însuşirea diverselor modalităţi de expresivizare plastică a modelajului.
– temele de atelier au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii cu o complexitate sporită, punând în evidenţă calităţile diverselor tipuri de modelaj în funcţie de tipul de lumină ambientală. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman la mărime naturală, studiu după materiale didactice cu complexitate sporită; teme experimentale, cum ar fi construcţia portretului în lut, la o dimensiune redusă, fără utilizarea armaturii, în vederea arderii; presarea lutului pentru ars în negativele unor modelaje realizate în cadrul unor teme de atelier – modelaj, compoziţie, etc.
Compoziţie
– disciplina urmăreşte în paralel cu dezvoltarea capacităţilor şi abilitaţilor de lucru cu materiale diverse, însuşirea modalităţilor de exploatare şi interpretare plastică a temei şi tehnologiei de transpunere a acesteia; studenţii sunt sistematic încurajaţi să elaboreze şi să aplice soluţii personalizate în contextul procesului de realizare/transpunere a temelor de compoziţie.
– temele de atelier se bazează pe exerciţiul reprezentării tridimensionale folosind procese cognitive, materiale, structuri şi texturi diverse; explorarea plastică a calităţilor intrinsece tipologiei de materiale folosite este o necesitate; documentarea personală este esenţială pentru acest nivel al pregătirii profesionale. Teme propuse, ca exemplificare: reinterpretarea unui subiect antic; identificarea propriului segment de referinţă determinat de originalitatea exprimării plastice.
Tehnica şi tehnologia cioplitului
– cioplitul în lemn şi piatra rămân principalele repere în sculptură prin frumuseţea, expresivitatea materialelor şi a tehnicilor de cioplire. În cadrul cursului de sculptură în lemn, studenţii deprind cunoştinţe şi abilităţi referitoare la proprietăţile diverselor esenţe de lemn, despre tehnologiile de tăiere, depozitare, uscare, îmbinare, conservare, despre uneltele şi tehnicile de cioplire, etc.
– cursul de cioplit în piatră va pune accent pe cunoaşterea proprietăţilor diferitelor tipuri de pietra (calcar, gresie, travertin, granit, marmură, etc) şi pe tehnicile tradiţionale de cioplire. Se vor preda noţiuni despre cioplirea directă, dar şi despre transpunerea unor lucrări prin metode tradiţionale ( aparat de punctat, mărit etc.).
Cadre didactice:
– conf. univ. dr. Adrian Pîrvu
https://classroom.google.com/u/2/c/NzgyOTA1NDUwOTla
https://drive.google.com/drive/u/2/my-drive
An ll – lector univ dr. Elena Dumitrescu
https://classroom.google.com/c/OTIyNDgwMDE0NDda
https://drive.google.com/drive/folders/18V-X_Q3m-gG-qZTjucZ4uDPERye5TZet
Curs optional – Noţiuni de conservare şi restaurare ale sculpturii şi obiectelor realizate în metal
An ll – lector univ dr. Elena Dumitrescu
– cursul de faţă se adresează studenţilor din anul ll de licenţă, cu precădere celor din domeniul restaurării şi al sculpturii, care sunt familiarizaţi cu problematicile prelucrarii sau deteriorării unui obiect sau a unei sculpturi realizate în metal;
– este un curs care-şi propune să ofere studenţilor informaţii despre istoricul metalelor, categoriile metalelor, domeniul conservării şi restaurării obiectelor metalice şi îi determină să pătrundă şi a înţeleagă importanţa majoră pe care o are intervenţia conservativă şi restaurarea unui obiect metalic, pornind de la cele mai mici obiecte utilitare sau decorative până la marile monumente realizate în bronz;
https://classroom.google.com/c/NzgwNDY4MDkxMTha
https://drive.google.com/drive/folders/1bM8MPiiiGSGcHkHDLWVqXddEBbtNW6Ph
Licenta An lll
Studiul desenului
– în contextul anului de diplomă, disciplina desenului se axează pe dezvoltarea capacităţii de sinteză şi interpretare personală asupra subiectului; cu apel direct la abilităţile şi capacităţile profesionale dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea unei varietăţi de tehnici de lucru şi materiale, sunt exploatate sistematic direcţiile individuale de percepţie, interpretare şi sinteză a temelor abordate. Teme propuse: ghipsuri clasice de mari dimensiuni, ori subiecte corelate intenţiilor temelor de licenţă.
Studiul formei- modelaj
– evoluţia capacităţilor de lucru cu materialul şi extinderea tipologiei modalităţilor de exploatare plastică ale acestuia; studenţii sunt încurajaţi să diversifice şi să aplice creativ soluţii personale de construcţie, analiza şi sinteza asupra volumului modelajului sculptural.
– temele au în vedere exerciţiul reprezentării tridimensionale a volumelor în compoziţii complexe, adaptate intenţiilor creative propuse pentru lucrarea de diploma. Teme propuse: studiu ronde-bosse după corpul uman – mărime reală; studiu după materiale didactice complexe; studiu după teme liber alese în contextul propunerilor personale pentru lucrarea de diploma.
Compoziţie
– disciplina favorizează sistematic dezvoltarea capacităţilor de sinteză şi interpretarea personală, creativă şi originală asupra subiectelor şi temelor abordate, capacitarea studenţilor în generarea unor modalităţi proprii de tratare a temelor, cu apel direct la abilităţile dobândite în anii anteriori în ceea ce priveşte utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor de transpunere, studenţii sunt încurajaţi să performeze exerciţii personale de compoziţie a căror finalitate să se regăsească în lucrarea de licenţă.
Tehnologia turnării bronzului
– în cadrul cursului de tehnologie a turnării bronzului se preda transpunerea prin turnare în metal – respectiv bronz – dar şi abordări cazuale şi experimentale (aluminiu, plumb, etc.) a unei sculpturi – cu precădere tehnicile de turnare prin metodă la ceară pierdută sau la pământ.
– studenţii transpun cel puţin o lucrare în metal folosind unul dintre procedeele enunţate, mai ales cel referitor la ceară pierdută; transpunerea în bronz a unei lucrări de dimensiuni rezonabile pentru această tehnologie este de preferat să se desfăşoare în contextul pregătirii pentru transpunerea lucrării de licenţă – poate fi o schiţă sau macheta la scară redusă a temei de diploma.
Practică – Elaborarea lucrării de licenţă
– disciplina practicii se pliază necesitaţilor individuale descrise de reperele temelor de licenţă transpuse de studenţi; elaborarea lucrării de licenţă structurează şi rulează într-un mod individual, original şi creativ abilităţile intelectuale şi tehnice, de specialitate, în procesul complex parcurge sistematic etapele transpunerii de tip sculptural; alegerea materialului şi a tehnologiei de transpunere este realizată în urma evaluării conceptului şi abilitaţilor individuale ale studenţilor. Etapa finală a lucrării presupune, conform disciplinei de anul III a practicii, acţiuni ceva mai complexe asupra volumetriei sculpturale deja transpuse: estetizare prin texturi, culoare şi patina, alegerea unei tipologii de soclu, potenţial şi variante de amplasare în spaţiu.
Cadre didactice:
– conf. univ. dr Darie Dup, asistent univ. dr. Cristian Răduță
https://classroom.google.com/u/1/c/NzI0MDIxNDA2MzRa
An lll – lector univ dr. Adrian Ilfoveanu, lector univ dr. Mihai Rusen
https://classroom.google.com/c/NTU0OTUwMzEzMzRa
