Universitatea Națională de Arte București

Caută
Close this search box.

Iconografia comparată a artei medievale

dr. Cristina Cojocaru

Activitățile cursului pot fi urmărite pe platforma Google Classroom, cod acces ubahmou.

 

Cursul se desfășoară pe durata a trei semestre și se adresează anilor de studiu II și III, urmărind familiarizarea studenților cu noțiunile de bază, terminologia și conceptele operaționale specifice metodei iconografice aplicată în domeniul artei religioase. Conținuturile principale ale disciplinei au în vedere relația dintre text și imagine, raportarea iconografiei la dogmă și la practica liturgică, etapele de transformare a reprezentării sacre de la începutul istoriei creștine până în contemporaneitate și regulile de compunere a unui program iconografic.

În primul semestru al anului II sunt predate noțiuni introductive care explică legitimitatea și autoritatea imaginii religioase în creștinism, originile artei creștine și evoluția simbolurilor și temelor sacre din perioada paleocreștină până la finalul perioadei iconoclaste. Cel de-al doilea semestru este dedicat studierii icoanei, iconostasului și a obiectelor liturgice: sfinte vase, veșminte și mobilier. Urmărind semnificația, evoluția stilistică și tehnicile de materializare ale acestor forme de artă religioasă studenții vor dobândi competențe de analiză vizuală și iconografică specifice domeniului, aplicabile pentru identificarea, încadrarea cronologică și descrierea pieselor și a temelor.

Cursul continuă în anul al III-lea, pe parcursul primului semestru, cu studiul ansamblurilor iconografice, pe baza unor exemple de pictură murală ortodoxă din spațiul românesc (Țara Românească, Moldova, Transilvania), dar și din cel balcanic (Grecia, Serbia, Bulgaria, Macedonia) și din cel rusesc, care pun în lumină elementele de unitate și diversitate iconografică apărute de-a lungul secolelor (XII –XXI). Parcurgând succesiunea tradițională a diviziunilor spațiului eclezial: altar, naos, pronaos pridvor, studenții vor fi capabili să înțeleagă regulile care guvernează compoziția programului iconografic într-o biserică creștină răsăriteană, precum și particularitățile tematice specifice fiecărei unități planimetrice și modul în care opțiunile iconografice răspund funcțiilor acesteia.